A+ A A-
31 Oct
Voteaza acest articol
(2 voturi)

Adevărata bogăție de la Roșia Montană: metale rare de valoarea PIB-ului Japoniei

 Un studiu cu privire la bogăţiile perimetrului Roşia Montană ne-a fost remis la redacţie de inginerul sibian Doru Apostol. Publicăm un fragment din material, cu intenţia de a declanşa o dezbatere pe această temă, deoarece subiectul este prea amplu pentru a fi cuprins doar de o publicaţie.

 Dacă datele se confirmă avem o explicaţie suplimentară legată de extraordinara implicare a unor forţe străine şi a unor jefuitori de talie mondială în „afacerea Roşia Montană”. Nu doar aurul Apusenilor atrage aici interesul unor bandiţi de nivelul agentului Mossad Beny Steinmetz sau a lui John Paulson, un personaj malefic ce a avut, alături de George Soros, o contribuţie aparte la naşterea uriaşei crize financiare mondiale din 2008.

Cu toţii au fost şi sunt anchetaţi de autorităţile federale americane pentru participarea la speculaţii financiare ce au generat pagube de sute de miliarde de dolari – bani smulşi din buzunarele cetăţenilor americani, în timp ce alte zeci de miliarde au intrat în buzunarele găştii goldsteinilor.

Atât Soros cât şi Paulson sunt de asemenea mari jucători şi speculatori pe piaţa aurului prin diverse fonduri de investiţii controlate de ei. Însă nu doar aurul este o resursă de mare preţ şi nu doar aurul este scormonit la Roşia Montană de către Gold Corporation, compania paravan în care sunt acţionari Paulson, Soros, Steinmetz. S-a pomenit, cu jumătate de gură, de către ingineri geologi care au lucrat în perimetrul minier al Apusenilor, prezenţa şi a altor metale preţioase, metale rare utilizate în industria spaţială, în industria armamentului, în tehnologiile IT.

Conform siteului oficial al companiei goldsteinilor, se preconizează exploatarea a sute de milioane de tone de minereu:

“Randamentul de exploatare

La Roşia Montană există 365 milioane tone de resurse, cu cca 14,6 milioane uncii de aur, însă din acestea se exploatează 215 milioane tone, cu cca. 10,1 milioane uncii de aur. Prin extragere şi prelucrare se obţine un randament de extracţie de cca. 80%, ceea ce înseamnă că producţia de aur realizată este de 10,1 milioane x 0,8, de unde rezultă cantitatea de uncii obţinute de 8,63 milioane.

Resursa este cantitatea de minereu auro – argentifer care este identificată prin programul de explorare geologică. Conform Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, în România există încă o licenţă de exploatare a aurului, plus alte şase licenţe de explorare pentru minereuri auro-argintifere.

România - cel mai mare producator de aur din Europa

Comparativ, la momentul actual, primii trei producători europeni de aur sunt Finlanda, Suedia şi Spania, care produc împreună anual circa 15 tone de aur. Aşadar, în condiţiile demarării proiectului Roşia Montană, România va egala producţia cumulată a primilor trei producători europeni, devenind principalul producător de aur de pe continent. (http://www.rmgc.ro/news-feed/cat-aur-este-la-rosia-montana.html)

După cum se observă, nu se suflă o vorbă pe site-ul goldsteinilor despre alte metale decât aur şi argint. Gold Corporation ar fi un fel de organizaţie filantropică, care vrea doar să ne ajute să depăşim Finlanda, Suedia şi Spania, cam aşa lasă să se înţeleagă conţinutul site-ului RMCG.

 Valoarea aurului de la Roşia Montană – cu mult sub valoarea metalelor rare

În continuare, în fragmentul din materialul remis la redacţie de inginerul Doru Apostol se pune în discuţie valoarea altor metale prezente în sutele de milioane de tone ce se preconizează a fi exploatate, valoare mult mai mare decât a aurului de la Roşia Montană.

„În multe declaraţii ale unor persoane implicate în diverse perioade de timp în prospecţiuni geologice asupra zăcămintelor de la Roşia Montană se menţionează şi cantităţile de elemente continute de minereu. Acestea sunt susţinute de inginerul geolog şef Aurel Sântimbrean, de deputatul Mugurel Surupăceanu, de Călin Gabriel Tămaş, lector doctor la Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, precum şi de multe ONG-uri. Pe lângă aceste date, mai sunt unele care reies dintr-un buletin de analiză, dar în care nu sunt precizate locurile de recoltare (puţuri, lacuri, ape curgătoare), adâncimea de prelevare şi alte date de identificare.

            Astfel, în urma consultării mai multor surse, mi-am permis să fac o centralizare a acestora (vezi foto tabel 1). Astfel, ele vor fi diferenţiate pe culori, după cum urmează:

- culoare roşie vor fi cele oficiale (Sântimbrean), exprimate în grame per tona de minereu;

- culoare galbenă vor fi cele din buletinul de analiză, despre care nu am date procentuale per tona de minereu;

- culoare albastră vor fi metalele platinice, despre care nu am găsit referiri nicăieri, dar despre care se ştie că însoţesc minereurile de aur şi argint.

            Folosesc noţiunea de elemente deoarece este ştiut faptul că acestea se împart în metale, nemetale, metale tranziţionale, metale alcaline, metale alcalino-pământoase, metaloizi, halogeni, gaze nobile, lantanide şi actinide.

            Pentru preţurile elementelor am consultat mai multe site-uri ale unor firme care tranzacţionează unele dintre ele, oprindu-mă la http://www.chemicool.com/.

Trebuie făcută precizarea că acestea sunt nişte preţuri orientative, medii, ele suferind o fluctuaţie în sus sau în jos pe bursă, în funcţie de cerere şi ofertă. De asemenea, am considerat elementul în stare aproape pură, nu sub formă de oxizi, săruri sau alte forme de prezentare sau paletizare şi transport, ştiut fiind faptul că o puritate scăzută înseamnă şi un preţ scăzut. Dar aceasta este o altă discuţie care ar viza fiecare element în parte, pe grade de puritate sau metode şi cantităţi de livrare, în funcţie de standarde şi de cerinţele specifice clienţilor şi ofertanţilor, de posibilităţile de rafinare, cantităţi şi multe alte criterii. De asemenea, contează starea aproape pură, deoarece are preţul cel mai ridicat şi mai aproape de realitate.

Pentru mai multă claritate, am întocmit un tabel cu utilizări ale acestor elemente (vezi foto tabele). În paranteză fie spus, senatorul Haralambie Vochiţoiu, vicepreşedintele Comisiei pentru Roşia Montană, de profesie inginer minier recunoaşte că este vorba despre "48 de metale grele", fără a preciza care sunt acestea.

Foto tabele:

http://www.curentul.ro/2013/images/stories/2013/11/01/tabel1.jpg

http://www.curentul.ro/2013/images/stories/2013/11/01/tabel2.jpg

http://www.curentul.ro/2013/images/stories/2013/11/01/tabel3.jpg

http://www.curentul.ro/2013/images/stories/2013/11/01/tabel5.jpghttp://www.curentul.ro/2013/images/stories/2013/11/01/tabel4.jpg

Valoarea elementelor extrase dintr-o tonă de minereu ajunge la 28.973,91 USD. Din aceasta, valoarea aurului şi a argintului însumată ajunge la doar 95,10 USD, din care statului român îi revin doar 6 % (adică aproape 6 dolari la fiecare tonă prelucrată). Raportul între valoarea elementelor şi valoarea încasată de stat este de aproape 4.829 : 1.

Adică din acei 6 dolari, statul român va plăti costurile necesare mentenanţei exploatării dupa închiderea minelor, costurile care ar decurge dintr-un posibil dezastru ecologic, costurile aferente spitalizării oamenilor afectaţi de cianurile folosite şi metalele grele rezultate etc.

În 1985 se punea problema exploatării a 30 de milioane de tone din zăcământul de la Roşia Montană. De când cu implicarea RMGC, cantitatea ce va fi exploatată a crescut la 218 milioane de tone. Având valoarea unei tone de minereu şi ştiind cantităţile ce se vor exploata, putem face mai departe calculele. Astfel: 28.973,91 USD/tona × 218 milioane tone = 6.316.312,38 milioane USD.”

Peste 6000 de miliarde de dolari. Ceva mai mult decât PIB-ul Japoniei, sau puţin sub jumătate din PIB-ul SUA. Acesta este calculul realizat de inginerul sibian Doru Apostol, pe baza datelor publice.

N-am priceput de ce până acum serviciile noastre de informaţii unde este full de ingineri nu s-au învrednicit să însoţească informările lor adresate conducerii statului şi cu o astfel de analiză.

Fie unii dintre responsabilii din aceste instituţii au ajuns în servicii doar pentru că sunt repetenţi la inginerie fie se ocupă cu un cu totul alt gen de inginerii, care îi aduce în postura de complici ai goldsteinilor la un bizniz ce aduce tare mult cu operaţiunea de subminare a economiei naţionale.

Pentru o astfel de acuză, care de altfel s-a dovedit închipuită, Ceauşescu a fost împuşcat, mai exact ciuruit ca un câine la zid. Mă tem că în conformitate cu datele de mai sus, dacă s-ar ajunge vreodată la un proces al marilor trădări naţionale, responsabilii la care m-am referit ar urma, în conformitate cu vinovăţia, să fie ciuruiţi cu lovituri de AG, cu proiectile din metale rare special alese pentru ei.

Sursa: http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013110192902/Actualitate/Adevarata-bogatie-de-la-Rosia-Montana-metale-rare-de-valoarea-PIB-ului-Japoniei.html

Pagina Facebook 'George Roncea':https://www.facebook.com/pages/George-Roncea/181944271871084

Scrieun comentariu

Se poate introduce HTML

(c) 2012 roncea.net & George Roncea. Toate drepturile rezervate.