Logo
Printeaza pagina
05 Feb
Voteaza acest articol
(1 Voteaza)

Ţara arde, românii hipnotizați se holbează la baborniţa de Udrea cum îşi piaptănă lătzeii

De la apariţia lui Hussein Obama, chelnerul negru cu prompter de la Soros, nivelul de înarmare al populaţiei civile americane a atins cote fabuloase. Obama, cu agenda scrisă de Soros şi gaşca sa de kommie, a anunţat că vrea să impună legi restrictive cu privire la armele americanilor. Reacţia a fost promptă.

Din februarie 2009, prima lună la Casa Albă a lui Obama, până în prezent peste 100 de milioane de americani au solicitat şi obţinut permise pentru achizionarea armelor de foc. Din analiza datelor oferite de FBI rezultă un echilibru între achiziţionarea de longguns (rifles, shotguns) şi handguns (pistoale revolvere).
Americanii şi-au luat de toate, să fie, plus cantităţi de muniţie atât de mari încât au golit rezervele fabricilor de muniţie.
În cei şase ani de când Obama este la putere s-a achiziţionat un număr de arme aproape egal cu suma achiziţiilor din cei unsprezece ani de mandate ale predecesorilor săi, din 1998 încoace, de când s-a creat o bază de date centralizată a eliberărilor de permise. Se estimează un număr dublu de undocumented-private sales.
De la încheierea celui de-al doilea război mondial numărul veteranilor americani ce au servit sub arme a atins cifra de 12 milioane. Numai ultimii 24 de ani au produs mai bine de 3 milioane de veterani. În cea mai mare parte veteranii sunt deţinători de arme şi ştiu să le şi folosească. Un procent de aproximativ 20 la sută dintre americanii ce deţin armamanent sunt buni utilizatori ai armelor de foc de toate tipurile. Adică vreo 40 de milioane de deţinători de arme profi.
Este o cifră superioară sumei tuturor armatelor lumii, incluzând aici şi personalul militar al Statelor Unite - vreo 1,5 milioane, cam tot atâta este şi armata Rusiei sau a Coreei de Nord.
Constituția garantează americanilor dreptul de port armă ca și dreptul de a răsturna Guvernul cu mână armată, dacă se dovedește trădător al intereselor cetățenilor. Conceptul libertății și democrația în sine sunt strâns legate de dreptul portului și utilizării armei, la nevoie, împotriva tiraniei.
Dacă românii ar fi avut dreptul prin lege, ca la americani, să deţină arme de foc, ar mai fi existat vreo Mineriadă de-a lui Ilici? Şi-ar mai fi permis haitele de feseniști împuțiți să bată oamenii pe stradă? Ar mai fi avut vreo şansă gaşca de kaghebiști să pună mâna pe România atât de uşor?
Mă îndoiesc.
Nu doar lipsa armelor, dar şi a educaţiei, părerea mea - deficitară pentru mai bine de jumătate din populaţia României a permis agenturii moscovite dobândirea puterii cu atâta uşurinţă. Nu ne vom putea lua țara înapoi, cum se în zice sloganul găunos al echipajului de poponari ai lui Năstase, respectiv actualii consilieri ai lui Iohanis, doar cu mâinile goale, câtă vreme jandarmii pot ataca şi bate babe şi ţărani, la Pungeşti şi oriunde altundeva, câtă vreme guvernanţii pot călca în picioare, dacă vor, orice categorii de protestatari ce nu ating o masă critică, care să depăşească forţa poliţienească a statului prădător, condus de trădători şi hiene crescute în menajeria lui Ilici.
De mai bine de câteva decenii urmaşii Şcolii de la Frankfurt create de Moscova, un fel de Școala Jdanov sau Ștefan Gheorghiu, regrupaţi la New York şi apoi înfiltraţi în toate straturile politice, mai ales pe zona aşa zişilor democraţi, pe fond komuniști vopsiţi în "liberali", încearcă să promoveze proiecte legislative care să ducă la dezarmarea americanilor. N-au reuşit până acum. Au încercat din răsputeri tărăşenia asta administraţiile Clinton şi Obama, maimutzele manevrate de Soros şi gaşca sa atât de "americană" încât nici ei nu mai ştiu ce paşaport să folosească.
În sângele tuturor celor de teapa lui Soros circula zoaiele kominternului şi deşi din multe puncte de vedere Haita sa este la putere în Statele Unite, n-au avut totuşi puterea să le smulgă armele americanilor. Cu toate că deţin o uriaşă forță mediatică, o capacitate de influenţa dobândită prin controlul unei mari părţi a mass media, Gaşca lui Soros nu a reuşit să-i convingă pe americani să renunţe la arme, deși pe de altă parte i-au decerebrat în așa hal încât mă îndoiesc că mai știu în ce direcție să-și îndrepte armele. Din acest motiv îşi fac mendrele pe acolo ciracii lui Soros și Trotki relativ pe vârfuri, mai pe sestache, că nu se ştie cum pot reacţiona milioane de purtători de armament, așa tăntălai cum sunt.
La noi, cetăţenii obişnuiţi sunt la cheremul autorităţii discreţionare a celor ce au pus mâna pe putere - via Moscova, încă din 1945. În 1989 au revenit la putere, aduşi tot de ruşi, kominterniștii din anii '50, cei mai feroci şi sanguinari barbari antiromâni, de teapa lui Brucan. Doar ei, cei din Haita guvernanților trădători de țară și clanurile ţigăneşti sunt înarmați până în dinţi şi cu arme de foc şi cu arme albe, plus beneficiază de paza serviciilor și instituțiilor de forță și mai dispun și de o adevărată armată de mercenari, cei 184 000 de agenți ai firmelor de pază controlate în majoritate de securiști. Infractorii îşi fac rost când vor de arme, fără mare efort, deseori cu complicitatea milițienilor. Plus că deţin coduri de comunicare specifice, au structura tribală, organizată ierahic şi resurse uriaşe de bani proveniţi din ciordeală, trafic de droguri, prostituţie şi participarea la tocarea industriei româneşti - cărată la topit la Râbnița, în Transnistria, evident cu acordul şi sprijinul lui Ilici şi a cetei sale de "mexicani". Tot Ilici i-a împroprietărit și cu aur pe țiganii săi, prima sa mișcare după 1989, deși niciun țigan nu s-a văzut vreodată la mină, săpând după aur la tîrnăcop.
Aşa au ajuns să conducă clanuri de scursori și de handicapaţi mintali nenorociţi și ticăloși, oraşe mari, cum sunt Craiova, Timişoara, Galaţi, Sibiu. Cetăţeanul simplu este lipsit de apărarea legii, lipsit de suportul instituţional al funcţionarilor statului, ce lucrează de fapt tot pentru ţigani și infractorii din lumea penală a politichiei.
Cazul Udrea scoate la iveală nivelul incredibil de subordonare a structurilor de stat şi de partid în faţa unei săgeţi a clanurilor ţigăneşti, ce au încercat din răsputeri să ajungă la vârf.
În 2009 s-au străduit să propulseze un preşedinte ce urma să asigure tranziţia reprezentanţilor clanurilor ţigăneşti în principalele instituţii de forţă - l-am fi avut pe Cătălin Voicu, respectiv clanul Cămătarilor la conducerea Ministrului de Interne, de exemplu, dacă ieşea Gioană, acum din nou regrupat tot cu Vanghele, adică cu clanurile țigănești. Dacă ar fi ieșit Gioană președinte, Vanghele, cel care, vă amintiți, garanta întreg aliotmanul pesedeului, ar fi urmat să devină președinte al PSD pe țară, din șef al organizației de București. Automat, după încheierea mandatului lui Gioană, ar fi urmat Vanghele la rând, pentru candidatura la Cotroceni. Mișto schema.
Premier țigan poponaut am avut, președinte țigan bolșevic am avut, de ce nu încă un președinte țigan, tălpuitor la cooperativa Cămătarilor, până în '89?
Toate aceste clanuri au (şi) sprijin de afară. Niro, tătucu lui Udrea, legat şi de Iulian Vlad şi de Măgureanu, direct via China, cei din Clanul Toflea direct de la Moscova, cei de la Craiova direct de la Soros, cei de la Sibiu direct de la nemtzi, care ne iubesc ca sarea în ochi, ca şi ruşii şi cei din gaşca lui Soros (care, apropo, îşi vindea proprii consângeni, în tinereţe, naziştilor, poate colabora deplin cu nemții, ca și cu rușii, fără nicio rezervă).
Principalul proiect legislativ al României trebuie să aibă în vedere dreptul de port armă, dacă tot luăm de model megademocratic SUA. Iar dacă SUA ne tot fute la icre să implementăm modelul poponautic de existenţă, de ce să nu implementăm mai degrabă partea mai interesantă a modelului american de viaţă, ce include arma de foc. Nici rusoii n-ar mai fi atât de sfidători la adresa unei naţiuni înarmate iar tema pericolului rusesc la graniţa României s-ar trata altfel, dacă românii ar fi avut un nivel de înarmare corespunzător.
Pentru oricine are interesul elementar să urmărească evoluţia caftelii din Ucraina este limpede că lumina zilei ca până la urmă tot la sol se poartă bătălia, iar în anumite zone, ca la Donetsk de exemplu, ucrainenii au dat proba unei remarcabile îndârjiri şi capacităţi de luptă, cu armele puţine de care dispun, comparativ cu rusnacii. Am descărcat vreo cinșpe giga de secvenţe video ce surprind ferocitatea războiului om la om din zonă. O să caut cumva să pun o parte pe net, pentru a fi mai uşor accesibile imaginile celor care vor să-şi updateze cunoştinţele militare, deşi prea puţini români au văzut vreodată ce e aia război pe viu. Pentru prima oară de la inventarea reportajului de front apariţia unor mijloace de captare a imaginilor accesibile tuturor, de la smartfonuri la microcamere ataşate pe corp a transformat percepţia războiului şi a adus la îndemâna tuturor secvenţe altfel imposibil de realizat în alte vremuri. Oliver Stone e mic copil cu secvenţele sale de război pe lângă ce imagini există acum pe net din Siria, Irak şi Ucraina. Unele secvenţe sunt de neprivit, autenticitatea face rău.

https://www.youtube.com/watch?v=0zDC6gEYlqw

https://www.youtube.com/watch?v=ABuQ8NbWaYE

https://www.youtube.com/watch?v=7ZGZaxz26GU

https://www.youtube.com/watch?v=LVbfTAq0M8U

https://www.youtube.com/watch?v=6vAUFl6ifRA

Niciodată în istoria sa recentă România nu s-a mai aflat atât de aproape de un război feroce din care trebuie să învăţăm rapid ce e de învăţat, până nu e prea târziu. Deocamdată România participa doar virtual, pe sectorul cibernetic, la efortul de răspuns al NATO la agresiunea din zonă. Micul Fum, Guccifer, arădeanul care i-a spart poşta lui Maior şi Collin Powell este la puşcărie acum, pe vreo şapte ani. Poate ar trebui folosit altfel, deşi la ruşi nu prea ai ce sparge, dar chiar şi aşa, hackerii ucraineni tot au reuşit să intre pe reţelele de comunicații ale Ministerului de Interne rus şi să producă vreo 20 de giga de date originale.
Cea mai interesantă parte din documentele ruseşti se referă la traficul de armament ce inundă zona de conflict, dinspre Rusia către Ucraina. Reţelele de socializare folosite de ruşi, cum e Vcontakt abundă de imagini cu ruşi înarmaţi ce se pozează triumfători prin Ucraina, şi cu imagini terifiante ale urmărilor războiului asupra civililor ucraineni. Se apropie buleala de graniţa noastră şi nicio instituţie mass media nu s-a învrednicit să trimită vreo echipă de filmare aici la doi paşi de noi, în schimb toate televiziunile se întrec în ventilarea tribulaţiilor tâmpitei fanate de Udrea.
Novorusia, conceptul lansat de Putin, nu mai este doar un concept. Au steag, imn, statut, instituţii media şi mai ales forţă armată. Graniţa Novorusiei lui Putin va fi pe braţul Chilia, cel puțin asta-i proiectul. Vor încă un fel de Kaliningrad, ca să-și poată muta bateriile de rachete cu încărcătură nucleară tactică, aduse deja în Crimeea, mai aproape de spațiul NATO, chiar la granița României. Joncțiunea cu enclava ganizoană Transnistria - unde au cel puțin 130 000 de omuleți verzi cu vreo câteva războaie la activ. Cam de trei ori cât forța operațională a României. Dacă le iese mișcarea am fi practic în șah perpetuu. Sau șah mat.
Va mai conta cât negru sub unghie frecangeala analiştilor lu peshte de pe posturile tv, când va începe să se mişte tăvălugul către noi. Tot ce vă mai conta atunci va fi puterea armelor. Iar arme trebuie să aibă dreptul să poarte orice român, ca şi orice american, ori moldovean pe bază de permis, în cadru legal. Fără arme vom fi cu toţii la cheremul tuturor clanurilor, fie ele de rusoi, țigănoi, curlingăi.
Iar până la portul de arme de foc există varianta creşterii nivelului de autoapărare - sunt o mulţime de şcoli de autoapărare, multe conduse de foarte buni sportivi şi de cadre în rezervă din diferite instituţii de forţă. Măcar crește indicele de agresivitate și se augumentează testosteronul, că și-așa la cum arată și cum se mișcă noua generație hipsteroidă, cu o bășină culci la pământ un batalion de din ăștia, clonele lui Remus Cernea.
Si vis pacem, pară bellum este o vorbă de la strămoşii noştri latini, au şi ruşii una, de la strămoşii lor mongoloizi - vom lupta pentru pace până nu va mai rămâne piatră peste piatră...
Până una alta ruşii chiar au cu ce să implementeze "pacea" asta a lor şi mai ales au educaţia utilizării armelor. Nouă ne rămâne deocamdată doar holbatul pe youtube la isprăvile paraşutiştilor ruşi în Ucraina. Sau la paraşutista Udrea, (tot una “de-a lor”, vorba lui Mădălin Voicu) că alt sport naţional mai la modă nu se mai există, decât uitatul în gura ţigăncilor buboase, mai ceva ca la ghioc...

dată.worldbank.org/indicator/MS.MIL.TOTL.P1/countries/1W?display=default

www.fbi.gov/about-us/cjis/nics/reports/nics_firearm_checks_-_month_year.pdf

(c) 2012 roncea.net & George Roncea. Toate drepturile rezervate.