A+ A A-
01 Aug
Voteaza acest articol
(0 voturi)

Se pregateste o noua entitate statala: Moldo-Rusia

Circa 16% dintre ruşi ar alege ca ţara lor să se unească cu Republica Moldova, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat în Federaţia Rusă de Centrul pentru studierea opiniei publice de la Moscova. În scădere după Moldova urmează Azerbaijanul şi Uzbekistanul (câte 14%); Tajikistanul şi Kyrgyzstanul - câte 12%. Cel mai mult ruşii şi-ar dori să se unească cu Belarus (35%), Ucraina (33%) şi Kazahstan (27%). 20% dintre respondenţi au spus că şi-ar dori să trăiască în URSS-ul refăcut. Acum un an, acest indice era de 16%. 13% dintre ruşi au spus că şi-ar dori o unire dintre Rusia şi UE, în timp ce alţi 15% admit integrarea Rusiei în UE. Rezultatele sondajului arată că 36% dintre ruşi nu ar dori ca ţara lor să se unească cu alte state sau uniuni. Deşi pare un soi de banc a la Radio Erevan sondajul de mai sus reflectă un trend ascendent al înaintării Moldovei pe culoarul Eurasiatic în loc de cel european.

Ministrul adjunct de Externe al Republicii Moldova, Andrei Popov, a remarcat că Moldova se bucură de o perioadă îndelungată de atenţie sporită din partea liderilor internaţionali în condiţiile în care Europa se confruntă cu noi crize şi cataclisme. Andrei Popov a afirmat: „Faptul că mai mult de un an de zile subiectul transnistrean figurează atât de sus pe agenda dialogului Germania-Rusia este un lucru încurajator pentru Republica Moldova şi noi trebuie să ştim să capitalizăm acest avantaj“.

La Moscova, părerile sunt împărţite despre soluţionarea diferendului transnistrean. Există grupări politice care susţin actualul regim de la Tiraspol, ostil soluţionării problemei, dar numărul politicienilor ruşi care ar fi de acord ca acest conflict să fie rezolvat este din ce în ce mai mare. Recent, partidul puterii „Edinaia Rossia“ s-a pronunţat, practic deschis, prin exponenţii săi, pentru înlocuirea şefului administraţiei separatiste de la Tiraspol.

„Soluţia“ Kozak pentru Moldova, a acceptării Transnistriei în sistemul politic al ţării este intens ventilată mai nou de liderii politici de la Berlin. Întålnirea din 10 iulie Merkel-Medvedev a fost privită ca o nouă şansă de a cointeresa Rusia să exercite presiuni asupra regimului separatist de la Tiraspol pentru ca  exponenţii acestuia să revină la masa negocierilor. Comentånd întâlnirea de la Hanovra, ministrul moldovean de Externe, Iurie Leancă, a dat asigurări că iniţiativele Germaniei referitoare la situaţia din regiunea transnistreană sunt în perfectă armonie cu interesul naţional al Moldovei: „Îmi permit să spun cu maximă responsabilitate că tot ce se face - se face prin consultarea Chişinăului. La o întâlnire pe care am avut-o, un politician german a enunţat o teză: „Noi putem doar să vă ajutăm, dar ţara este a voastră şi decizia urmează să o luaţi voi“. Iată o abordare care mie îmi place foarte mult. (...) Chestiunea transnistreană este discutată în contextul UE-Rusia şi, bineînţeles, este foarte important ca ţări cu potenţial şi cu interes puternic în regiunea noastră să stimuleze acest dialog între UE şi Rusia şi să ajute la identificarea unor soluţii“.

Evident, lucrurile stau cu totul altfel decåt le descrie Iurie Leancă, Moldova fiind în realitate prinsă într-un cleşte ruso-german. Premisele de viitor ale ţarii sunt dintre cele mai sumbre, odată cu posibila revenire a comuniştilor la putere, în toamnă, existånd toate şansele ca Moldova să devină cu totul o anexă a Rusiei.

Scrieun comentariu

Se poate introduce HTML

(c) 2012 roncea.net & George Roncea. Toate drepturile rezervate.