• sunt tare curios daca face cineva o poza la momentul cu cimentul cand Aurelian Pavelescu si MRU vor bate palma.
• ...Agerpres transmite azi 23 august: “Dreapta strânge rândurile. PDL, Noua Republică, PNȚCD și civicii lui Ungureanu au decis să bată palma."
Reprezentanţi ai PDL, PNŢCD, Partidului Noua Republică, Iniţiativei Civice de Dreapta a lui M.R. Ungureanu şi ai Fundaţiei Creştin-Democrate au decis să formeze o alianţă electorală de centru-dreapta, cu o conducere colegială."
...te apuca voma (stire www.roncea.net)
Pavelescu este cel care a luptat din rasputeri cu ani in urma pentru salvarea patrimoniului Gojdu, in timp ce Mihai Razvan Ungureanu, sef MAE atunci, era in Parlament si urla la parlamentarii PNL, cu Tariceanu in spate, partenerul de afaceri al lui Rudas Erno, spion maghiar la Bucuresti, inainte de '89, sa semneze legea propusa de el prin care patrimoniul romanesc al lui Gojdu urma sa fie transferat unei cete de jidani din Budapesta.
Desigur, fara legatura cu faptul ca el, MRU, ar fi jidan, doar a spus-o raspicat fara sa clipeasca la emisiunea aia celebra cu Ion Cristoiu. Exact ca Petre Roman care a negat clipind insa, ba chiar facand spume, la o emisiune tv de anul trecut, facuta, culmea, de un jidan, Dan Bitman, ca el ar fi jidan...
După 1945 "Fundația Gojdu" a fost naționalizată de regimul comunist din Ungaria. După 1990 noul regim maghiar a refuzat retrocedarea bunurilor acestei fundații. În octombrie 2005 prim-ministrul Tăriceanu și ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu au semnat cedarea gratuită a patrimoniului "Fundației Gojdu" în favoarea statului maghiar, care s-a obligat împreună cu statul român să contribuie la fondul de burse de studii în vederea evocării memoriei lui Gojdu. Una dintre puținele clădiri care au rămas statului român este cea a Colegiului Național Emanuil Gojdu din Oradea.
Deputatul independent Aurelian Pavelescu, vice-președinte al Partidului Popular Creștin Democrat, ales pe listele PD, a scos la iveală "minciuni sfruntate" prin care reprezentanții MAE au încercat să intoxice parlamentul și opinia publică. (este vorba de Mihai Razvan Ungureanu - nota mea)
"S-a spus că Biserica Ortodoxă Română a fost despagubită de catre Ungaria deși despăgubită trebuie să fie Fundația Gojdu. S-a mințit că Biserica a fost consultată în acest domeniu și s-a fabulat că statul român nu ar avea nici o atribuție în recuperarea moștenirii Gojdu", a arătat Pavelescu. "În cazul Gojdu este vorba despre o conspirație anti-BOR și anti-religioasă", a conchis deputatul. El a avertizat că PPCD va trimite listele cu numele parlamentarilor care au votat pro-Ordonanță în toate circumscripțiile electorale, inclusiv în Ardeal, pentru ca aceștia să fie cunoscuți de întreaga populație. (nu e timpul pierdut nici acum – nota mea)
*************
Exact in urma cu doi ani, in august 2010, Preşedintele PNŢCD, Aurelian Pavelescu, a anunţat, la Cluj, că partidul său repune în discuţie problema Fundaţiei Gojdu şi recuperarea bunurilor acesteia de la statul ungar. Pavelescu a precizat că pentru demersurile sale va avea şi o întâlnire cu ÎPS Bartolomeu Anania, mitropolitului Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.
"O întâlnire pe care o să o am astăzi cu ÎPS Bartolomeu Anania are drept scop informarea mitropolitului de la Cluj că PNŢCD va repune problema Fundaţiei Gojdu şi va relua demersurile pentru restituirea bunurilor aflate în Ungaria, dar şi pe teritoriul României", a declarat Pavelescu.
Liderul PNŢCD a lansat şi un apel către ministerul de Externe şi Preşedinţia României.
"Fac apel la ministrul de Externe, Teodor Baconschi, la preşedintele României, Traian Băsescu, să pună în operă tratatul din 1937 prin care Ungaria se obliga să cedeze către statul român, în vederea restituirii, bunurile fundaţiei de pe teritoriul statului ungar. Fac apel către ministrul de Externe să ceară Guvernului ungar să respecte tratatul din 1937 care a fost ratificat de parlamentele celor două ţări", a subliniat Aurelian Pavelescu.
Pavelescu susţine ca valoarea bunurilor Fundaţiei Gojdu se ridică la circa 6-7 miliarde de euro.
*************
Pentru cine nu stie cum sta treaba cu gheseftul Gojdu, de “circa 6-7 miliarde de euro”, cititi aici, spre reimprospatarea memoriei. Mai ales memoria din dreapta creierului, aia de se sterge cel mai iute...
Sa nu-l uitam si pe “suicidarul” Nasty Boy. O incercare de devalizare a averii Gojdu, la jumatate, in dreptul sumei de trei miliarde de euro a avut loc in perioada 2000-2004 atunci cand Guvernul PSD condus de Adrian Nastase, partenerul de vanatoare al premierului ungar Peter Medgyessy, a purtat negocieri cu Guvernul maghiar. Nastase a primit cadou o pusca de vanatoare si a promis ca va face totul...a facut...dar abia Mihai Razvan Ungureanu impreuna cu Tariceanu a izbandit. Cu totii, absolut cu totii, numai si numai oameni de dreapta, cu initiativa...
Averea Gojdu din Ungaria, furată şi vândută
În 1917 patrimoniul Fundaţiei Gojdu a fost estimat la 8 milioane de coroane, fiind cea mai mare fundaţie constituită din fonduri private din Imperiul Austro-Ungar. Emanuil Gojdu a lăsat un important număr de acţiuni la băncile „Pesti Hazai Elso&Takarekpenztar" şi „Hazai Bank" din Budapesta, precum şi un complex imobiliar în centrul Budapestei format din opt imobile mari cunoscute sub numele de „Curţile Gojdu". Cu patrimoniul şi conturile blocate după 1920, Fundaţia şi-a încetat activitatea din lipsa resurselor financiare. A urmat acordul din 1937, neaplicat niciodată de partea maghiară, pentru ca în 1952 Curţile Gojdu să fie naţionalizate de către Statul maghiar, fiind subtilizate din nou proprietarului de drept, Fundaţia Gojdu, prea slabă pentru a-şi recupera singură patrimoniul.
În 1993 statul maghiar acordă 43 de milioane de forinţi drept despăgubiri bisericeşti Vicariatului Ortodox de la Gyula, menţinându-şi autoritatea asupra Curţilor Gojdu. Lăsând la o parte, deocamdată, modul în care Vicariatul a primit banii, deşi nu avea niciun drept asupra imobilelor, mai trebuie amintit faptul că cele opt clădiri sunt trecute în patrimoniul public al Primăriei Sectorului VII din Budapesta. Nu trebuie uitată însă tăcerea în care s-a complăcut Biserica Ortodoxă Română, „cazul Gojdu" nefiind în atenţia înalţilor prelaţi până în 1996, când este reînfiinţată Fundaţia Gojdu de la Sibiu, sub patronajul unor înalte feţe bisericeşti. De ce a trebuit „reînfiinţată" Fundaţia Gojdu, când ea de drept nu a încetat niciodată să existe, nu poate să explice nimeni. Încă de la înfiinţarea ei sub mitropolitul Şaguna în 1870, organizaţia avea prin statut sediu şi preşedinte în persoana mitropolitului Ardealului.
Considerând că prin acordarea celor 43 de milioane de forinţi s-a achitat de datoriile către partea română, autorităţile ungare au iniţiat contacte pentru a vinde ansamblul de clădiri. În acest scop au trecut Curţile Gojdu din proprietatea publică în cea privată a Primăriei din Budapesta.
În acel moment a intervenit preşedintele Fundaţiei, preotul Aurel Pavel, care a angajat un avocat în Budapesta şi a dat în judecată statul maghiar pentru a bloca vânzarea. Procesul eşuează pentru că instanţa Judecătoriei Sectorului VII din Budapesta apreciază că Fundaţia Gojdu nu are calitate procesuală de parte în proces. Totuşi, demersul preotului Aurel Pavel are un efect, atrăgând atenţia autorităţilor ungare asupra faptului că partea română nu este dispusă să încheie socotelile. Totodată, Guvernul PSD şi premierul Adrian Năstase iniţiază în 2003 convorbiri cu statul vecin pentru a opri înstrăinarea bunurilor. Candidatul actual al PSD la Preşedinţia României, Mircea Geoană, face o vizită la Budapesta în calitate de ministru de Externe, de unde se întoarce cu vestea unui „succes". Guvernul român ar fi urmat să achiziţioneze contra cost o parte din Curţile Gojdu şi a oferit părţii maghiare posibilitatea constituirii unei fundaţii comune care să continue munca filantropică iniţiată de Gojdu. Pe fondul schimbării de regim din 2004, partea ungară vinde însă Curţile Gojdu unei firme off-shore din Cipru. Noul proprietar este o companie israeliană, „Autoker Holding Rt", reprezentanţii ei afirmând că vor transforma Curţile Gojdu într-un centru comercial şi de agrement. Conform presei maghiare, firma respectivă se afla în sfera de interese a fostului premier ungar de stânga, Peter Medgyessy.
Guvernul Tăriceanu a moştenit şi continuat demersurile înfiinţării unei fundaţii Gojdu comune româno-maghiare. Cele două Guverne semnează un acord privind înfiinţarea unei fundaţii publice bilaterale româno-maghiară, intitulată „Fundaţia Emanuil Gojdu". În momentul în care intră în dezbaterea Parlamentului, izbucneşte un scandal imens, Biserica Ortodoxă Română reacţionând vehement. În cele din urmă, intenţia „clonării" şi deposedării adevăratei Fundaţii Gojdu este dejucată. Senatul României respinge definitiv pe 3 martie 2008 ratificarea acordului dintre Guvernul României şi cel al Ungariei privind înfiinţarea Fundaţiei publice româno-ungare Gojdu.
Preşedintele Fundaţiei Gojdu, mitropolitul Laurentiu Streza, declara în martie 2008 pentru Rompres că va încerca să obţină susţinerea statului român pentru a intenta un proces statului ungar, în vederea recuperării moştenirii Gojdu. „Acţiunea va fi împreună cu statul român împotriva statului maghiar. (...) Următorul pas va fi acela al unei acţiuni juridice, care nu ştiu cum ar trebui făcută. Eu nu acţionez în numele Mitropoliei, ci în numele fundaţiei. Ne trebuie o casa de avocatură care sa preia cazul respectiv", spunea mitropolitul Ardealului. De atunci a trecut mai bine de un an şi, deşi am solicitat mai multe informaţii privind demersul în justiţie al Fundaţiei, conducerea ei păstrează tăcerea. Mai trebuie menţionat că Ungaria nu are în acest moment legislaţie privind bunurile deţinute de o fundaţie privată, fapt care face extrem de dificilă recuperarea bunurilor Gojdu. Aici ar putea interveni europarlamentarii români care pot solicita Comisiei Europene să dea recomandări în privinţa soluţionării litigiului, implicit de armonizare a legislaţiei în privinţa fundaţiilor private care deţin bunuri pe teritoriul altor state din UE.
06.11.2009, Autor: Daniel MAN
http://www.crisana.ro/stiri/reportaj-24/averea-gojdu-din-ungaria-furata-si-vanduta-86231.html
Fundaţia Gojdu s-a instituit prin Testamentul pe care juristul şi militantul politic Emanuil Gojdu (1802–1870) l-a autentificat la Budapesta în 4 noiembrie 1869, cu trei luni înainte de moarte. Prin Testament, redactat impecabil din punct de vedere juridic, semnatarul îşi „testa averea întreagă acelei părţi a naţiunii române din Ungaria şi Transilvania care se ţine de religia răsăriteană ortodoxă. Acest legat, voind a-l constitui în o fundaţiune perpetuă, să poarte numele Fundaţiunea lui Gojdu”. Din fondurile existente urmau să se acorde - după voinţa exprimată de testator - burse tinerilor români ortodocşi din cuprinsul Ungariei şi Transilvaniei „distinşi prin purtare bună şi prin talente, ai căror părinţi nu sunt în stare cu averea lor proprie să ducă la îndeplinire creşterea şi cultivarea copiilor lor”
*************
Emanuil Gojdu, un serios candidat pentru cel mai bogat roman din toate timpurile.
Emanuil Gojdu isi are strabunii in orasul Moscopole, mai intins si mai populat decat Atena la inceputul secolului al XIX-lea. Era un oras exclusiv armanesc. Emanuil s-a nascut insa la Oradea Mare, pe 9 februarie 1802, ca al doilea copil al negutatorului de vite Athanasie Popovici-Gojdu si al sotiei sale Ana Poynar. Emanuil a mai avut alti cinci frati: Dumitru, Ioan (n. 1804), Simion (1813), Vasile (1815) si Gheorghe (1816).
Emanuil si fratii sai au copilarit in Oradea, unde au urmat cursurile scolii primare ortodoxe. Tanarul nostru i-a continuat studiile tot aici, la Gimnaziul Superior Premontori, pentru a le finaliza la Liceul Catolic din Eger. Se intoarce la Oradea Mare unde-si incepe studiile in Drept la Academia din localitate (1820-1821), le continua la Pojon (Bratislava), tntre 1821-1822, si le finalizeaza la Pesta, unde obtine diploma de avocat in anul 1824. Intra ca stagiar pentru o practica de trei ani – dupa cum cere uzanta epocii – la biroul avocatului sarb Vitkovics Mihaly. In anul 1827, Emanuil Gojdu isi deschde un birou propriu de avocat si notar cambial in Budapesta. Devine intr-atat de renumit in practica juridica, incat rechizitoriile, ca si pledoariile sale, ajung sa fie publicate si propuse ca model studentilor de la Universitatile din Pesta si Pojon.
In anul 1861, este ales prefect al Carasului, iar apoi membru in Casa Magnatilor, camera superioara a Dietei maghiare. Intre 1865 si 1868, este deputat in Dieta de la Pesta, reprezentand circumscriptia electorala Tinca (Bihor). La 4 noiembrie 1869, Emanuil Gojdu isi intocmeste renumitul sau testament, prin care se creeaza Fundatiunea Gojdu, el decedand la 3 februarie 1870.
Averea lui Gojdu consta din casa de pe strada Kiraly, vila de la mosia din Rakos, terenuri, actiuni la bancile Pesti Hazai Elso Takarekpenztar (100 de actuni in valoare totala de 100.000 de florini in anul 1870); si Hazai Bank (441 actiuni in valoare totala de 55.345,50 florini la 1870); apoi mobilier, argint, aur, pietre scumpe, cai, vite, trasuri si care, unelte etc.
Fundatia Gojdu a primit cea mai mare parte din averea lui Emanuil Gojdu. In afara de actiunile depuse la bancile pomenite mai sus, activele fundatiei mai cuprindeau: 20 de actiuni la Concordia Gozmalom, in valoare totala de 10.000 de florini; casa din strada Kiraly nr. 13, in valoare de 156.000 de florini; casa din str. Dob nr. 15 avand curte si gradina in pret de 78.000 de florini; casa din Hollo nr. 8, in valoare de 54.000 de florini; o casa in Oradea Mare, in valoare de 22.560 de florini; mobile si alte rechizite in valoare de 4.778,95 florini, mausoleul Emanuil Gojdu in valoare de 13.068,15 florini. Valoarea totala a activelor fundatiei era, in anul 1870, de 399.000 de florini, pentru a spori in 1895 la 1.785.530,82 florini. Scopul principal al fundatiei era acela de a oferi burse de studiu tinerilor romani ortodocsi din Transilvania si Ungaria. Fundatia si-a continuat fara oprelisti acest scop pana la prabusirea Imperiului Austro-Ungar, in anul 1918. De atunci avem o indelungata disputa intre Romania si Ungaria cu privire la mostenirea Gojdu, disputa atenuata, dar deloc oprita dupa 1947.
• Din nefericire, guvernele care s-au succedat dupa 1990 au ingropat de-a dreptul aproape orice sansa ca statul roman sa puna in aplicare scopul pentru care Emanuil Gojdu a infiintat fundatia sa.
http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/ziarul-de-duminica-un-candidat-pentru-cel-mai-bogat-roman-din-toate-timpurile-4481689
Mai multe despre Cazul Gojdu aici:
http://www.gid-romania.com/IndexSections.asp?SectionID=7&SID=218
http://www.gid-romania.com/Articol.asp?ID=1674
http://www.gid-romania.com/Articol.asp?ID=1900
Din pacate arhiva ZIUA s-a dus dracului, la KGB direct, dar la acest link se gasesc cateva din teancurile de materiale scrise (si) de Victor, ca tot e ziua lu’ fratele al mic si sandilau, el a scris cu tona pe tema Gojdu, dupa ce daduse mana cu MRU, nu ca Pavelescu, care abia acum da mana cu MRU...
Recunosc si eu am dat mana cu MRU. Cred ca ipochimenul asta a dat mana cu juma' de Romanie. Cu ani in urma, venind de la Chisinau, am fost invitat la o paranghelie, la Iasi, eram cu Iurie Rosca pe vremea aia in gasca, acasa la Iulian Chifu, mare roman de dreapta si el pe vremea aia. Pana sa devina ambidextrul lui Melescanu si apoi al lui Basescu al nostru, mi-a fost prezentat un tanar cu vesta, cu care am dat mana, remarcand ca era extrem dar extrem de umeda. Si el era ud. Nu stiu de ce. Cred ca eram si eu cam baut si aratam cam crunt, aveam renume de legionar crud, criminal, câh, naspa, asa ca provocam unele reactii mai ciudate. Mi-a spus apoi Chifu conspirativ ca “baiatu’ e de-al nostru”, desi e jidan, ca d’aia transpirase la contactul cu manutza mea dreapta, cica ... nici pana azi n-am inteles cine sunt astia “ai nostri” si al cui “ai nostri” este MRU. Poate imi spune Pavelescu (ca tot consum zilnic la carciuma care a ajuns penetzeul) ca-i mai ductil si mai flexibil, astia mai elastici le stiu pe toate...
George Roncea
*** Mai multe articole din categoria Arhiva articole: http://roncea.net/index.php/arhiva-articole
*** Mai multe articole din categoria Intelmedia: www.roncea.net/index.php/intelmedia
Comentarii:
-
-
Maria Dobrescu La multi ani lui Victor Roncea si din partea mea! la multi ani, frate!Thursday at 3:17pm · · 2 -
Cristina Cenean multam si la multi ani!! buna stirea...Thursday at 3:36pm · · 1 -
George Roncea Ungaria a inceput sa foloseasca inca din 1940 veniturile Fundatiei Gojdu, pe parcursul celui de al doilea razboi mondial, prin fondurile obtinute ilegal fiind inarmate doua divizii blindate, divizii de infanterie si honvezi plus mai multe escadrile de avioane de productie germana folosite pentru amenintarea Romaniei...(completare de la un machedon expert in chestii d'astea)Thursday at 5:10pm · · 2 -
Sorin Popa Pavelescu ăsta vrea să se îngroape definitiv?.......La mulţi ani lui Victor! -
Vlad Puscasu MereU si PeNe -Tzecedeu vor face 10 la suta,cu PDL 20,30,40 si da o alianta ca mUE de integrare contra PSD.Las k-ai bine. Sa le dea la ciolan la tovarasii USL. Ceva senatori acolo,deputati la tarani-sti PNT minus CD,ceva deputati la Neamtu lu Noua Republica,si las k-ai bine.Cum zicea ardeleanu: NO BINIE MA!Thursday at 7:07pm · · 1 -
Vlad Puscasu NEAMTZULE ,ma auzi? sa te vad in Parlament bre,ca imi place cum discuti acolo la BeUNUtvThursday at 7:08pm · · 1
-
Mihai Tirnoveanu La multi ani fratelui tau!(si tie,bineinteles).Thursday at 10:35pm · · 2 -
Mihai Tirnoveanu Astia spun ca sunt de dreapta,deoarece fura cu mana dreapta.Jigodiile intotdeauna sunt de stanga,spre extrema chiar.Thursday at 10:39pm · · 1
-
Vlad Puscasu Ceausescu iesi din groapa si vezi tara cine-o sapa! 23 august pe felie,v-amintiti ce veselie? Ceausescu Ceausescu,hai la si trage-n iliescu! sa se duca-odata rusii,sper sa ii manance ursii!
-
Vlad Puscasu el Coposu sta in groapa,si danseaza pe sub apa!se gandeste la Basescul,cum de ii salveaza crezul! taranistii ies din umbra,comunistii mi-i alunga!PSD-ul PCR-ul,FSN-ul si WC-ul,umbla dupa iliescu,ca sa dea dupa Basescu!
-
