A+ A A-
22 Mar
Voteaza acest articol
(0 voturi)

Cat si-o fi luat spaga Adrian Severin pentru cedarea Insulei Serpilor?

De cåteva zile Adrian Severin ţine capul de afiş al ştirilor după ruşinoasa sa dare în vileag de către ziariştii britanici care l-au prins cu şpaga în gură. Scandalul a luat proporţii europene după ce Parlamentul European a deschis o anchetă oficială pentru stabilirea vinovăţiei în acuzaţiile de corupţie care i se aduc alături de alţi doi parlamentari.

Pentru prima dată, „perfidul Albion“ ne-a făcut şi nouă, romånilor, un serviciu. Ziarul britanic „The Sunday Times“ a realizat o investigaţie jurnalistică sub acoperire, iar jurnaliştii au contactat 60 de europarlamentari cărora le-a propus, în numele unei firme de lobby false, să fie plătiţi pentru a susţine amendamente, însă doar trei au acceptat: Adrian Severin, din Romånia, Ernst Strasser, fost ministru de Interne în Austria, şi Zoran Thaler, din Slovenia.

Adrian Severin este acuzat că ar fi contribuit la iniţierea unui amendament legislativ în schimbul căruia a şi facturat  12.000 de euro către firma de lobby. Ceilalţi doi europarlamentari, Zoran Thaler şi Ernst Strasser, au demisionat imediat ce „Sunday Times“ a dezvăluit scandalul. Adrian Severin a refuzat să demisioneze din Parlamentul European, deşi Grupul Socialiştilor Europeni din care făcea parte i-a cerut acest lucru, Grupul excluzåndu-l în final din råndurile sale. Conducerea PSD nu a luat iniţial nicio măsură împotriva lui Adrian Severin, mulţumindu-se să constate că acesta s-a autosuspendat din funcţia de vicepreşedinte al partidului. După cåteva zile de la declanşarea scandalului, preşedintele PSD, Victor Ponta, i-a cerut totuşi lui Adrian Severin să demisioneze din partid, în caz contrar ameninţåndu-l că va fi exclus.

Tot tam-tamul acesta a readus în memorie şi alte isprăvi mai vechi ale lui Severin, care ne întemeiază să ne întrebăm la ce nivel a fost şpaga în alte situaţii controversate. De exemplu în cazul istoriei cedării Insulei Şerpilor către ucraineni. Cu ceva timp în urmă am avut ocazia să port o discuţie pe această temă cu diplomatul Aurel Preda, care mi-a descris contextul Tratatului ruşinos din 1997 şi mai ales răspunderea directă şi personală a fostului ministru de Externe în cedarea Insulei Şerpilor, teritoriu romånesc, către Ucraina, printr-o inserţie în textul Tratatului negociat deja, care l-a uimit pånă şi pe şeful delegaţiei ucrainene, Buteiko.

Renumitul savant A.D. Xenopol atrăgea atenţia, cu mulţi ani în urmă, că: „O alianţă cu ruşii în orice împrejurare, o încredere în cuvåntul sau semnătura lor, va fi totdeauna o nebunie scump plătită“. Povaţa celebrului istoric stă în picioare şi în privinţa ucrainenilor, cei care, istoric, au dat naştere ruşilor. Ucraina şi-a negociat statutul în raport cu ţara noastră, în 1997, beneficiind însă din partea MAE al Romåniei de un ajutor nesperat. Iată detaliile acestui episod puţin cunoscut, petrecut înainte de semnarea „Tratatului cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre Romånia şi Ucraina“, la Constanţa, în data de 2 iunie 1997.

Acord trecut pe şest

În luna mai 1997, la sfårşitul negocierii Tratatului, a avut loc operaţiunea de colaţionare a textelor din cele două limbi ale partenerilor - o operaţiune tehnică -, iar cutuma este de nerevenire asupra textului negociat deja pånă la acel stadiu. La această operaţiune participau membri ai celor două delegaţii care se aflau chiar în sediul MAE de la Bucureşti.

Diplomatul Aurel Preda, specialist pe spaţiul estic, atunci director-adjunct al Direcţiei Tratate, mi-a comunicat detalii ale episodului „finalizării“ acordului conex tratatului. „Pe långă Tratat, tema Insulei Şerpilor apare în Acordul conex - care face parte componentă din Tratat, dar nu a fost trecut prin Parlament deoarece exista temerea că ar fi fost contestat de parlamentari. Punctul 3 al Acordului era dedicat expres Insulei Şerpilor, tema fiind demilitarizarea ståncii pline de radare şi antene, care băteau pånă la graniţa nordică a Germaniei, acopereau Italia, nordul Africii şi o parte din Caucaz. Tratarea temei «demilitarizării» insulei era superfluă la acel moment, când instalaţiile militare se aflau încă în posesia Rusiei. Acordul conex constituia praf în ochi, avånd ca scop ascuns, de fapt, recunoaşterea graniţelor Ucrainei, deci reconfirmarea liniei Kalinin“. Mihail Kalinin, preşedintele Sovietului Suprem, a fost cel care a decupat Buceagul, Basarabia istorică, operaţiune reluată astăzi la nivel simbolic pe o hartă a Romåniei pusă în circulaţie de o organizaţie obscură, intitulată „noii golani“.

Uniunea Sovietică a conferit Insulei, abuziv, o arie de mare teritorială de 12 mile, micşorånd marea teritorială a Romåniei, în dreptul Sulinei. Distanţa dintre Sulina şi Insula Şerpilor este de 40 de kilometri. Prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării, încheiată la Montego Bay (Jamaica), la 10 decembrie 1982, prevede la art. 121 aliniat 3 că Insula Şerpilor intră la categoria ståncilor deoarece nu are condiţii naturale de viaţă. Ståncile nu au dreptul decåt la o jumătate de milă de platou maritim continental în jurul lor.

Eforturile sisifice şi pompieristice, pe alocuri ridicole ale Ucrainei de transformare a ståncii în insulă au o motivaţie economică extrem de importantă. O insulă are dreptul la un platou continental de 200 de mile, adică perimetrul de exploatare ar fi intrat practic pe teritoriul Romåniei, ceea ce era o absurditate evidentă. Abia după procesul cåştigat de statul romån la Haga vom putea accesa platoul continental din jurul ei care ascunde rezerve de hidrocarburi pentru 300 de ani de exploatare de acum încolo, deşi deja firme importante au cerut Ucrainei dreptul de explorare prin foraj a zonei.

Adrian Severin: „Insula Şerpilor, virgulă, belongs to Ucraine“!

Revenind la „combinaţia“ prin care Ucraina s-a ales gratis cu Insula Şerpilor, redăm relatarea diplomatului Aurel Preda: „Severin a intrat în camera de la MAE unde se executa colaţionarea textului Acordului şi a spus că are o propunere, la care Buteiko, şeful delegaţiei ucrainene, a avut un gest nervos, tråntindu-şi ochelarii pe masă. Propunerea adresată de ministrul de Externe romån a fost: în råndul patru de jos se pune virgulă, după Insula Şerpilor, şi se adaugă «care aparţine Ucrainei».

Lui Buteiko nu i-a venit să creadă şi s-a adresat în rusă - «paftarite pajalusta» - «repetaţi, vă rog»!, iar Severin a reiterat fraza, după care Buteiko a reluat discuţia, în engleză, murmurånd - Isle of Serpents, comma, «belongs to Ucraine»!“

Bătrånii ţărănişti au vrut să voteze contra textului Tratatului, de aceea prevederea legată de Insula Şerpilor a fost introdusă în Acordul conex. Dumitru Ceauşu i-a „prelucrat“ pe ţărănişti susţinånd că „Romånia, pentru a intra în NATO, trebuie să privească în viitor şi să renunţe la trecut“. S-a dovedit însă că a fost o cacealma pretextul cedărilor către Ucraina în schimbul intrării Romåniei în NATO la Madrid. Poporul romån însă nu a fost întrebat - prin referendum - dacă este de acord să cedeze Insula Şerpilor, o parte a teritoriului naţional romånesc, ucrainenilor. Ceea ce încadrează manipulările celor din MAE şi ale ministrului Adrian Severin la rubrica trădare naţională.

Are şi alte efecte colaterale discuţia despre Insula Şerpilor şi despre delimitarea graniţei cu Ucraina. Ocupată militar de armata rusă în august 1944, insula a fost anexată fraudulos de Uniunea Sovietică la 4 februarie 1948, printr-un protocol făcut pe genunchi, şi predată URSS la 23 mai printr-un simplu proces-verbal la care a asistat Eduard Mezincescu. Procesul-verbal nu a fost ratificat niciodată de Parlamentele Romåniei şi URSS; după destrămarea URSS, stånca a trecut, ilegitim, în stăpånirea Republicii Ucraina, însă - legal - a intrat în teritoriul Ucrainei exclusiv datorită virgulei puse de Severin. O virgulă care a costat Romånia enorm. Cåt i-o fi costat şpaga către Severin pe ucraineni?

Scrieun comentariu

Se poate introduce HTML

(c) 2012 roncea.net & George Roncea. Toate drepturile rezervate.