Devorat de o insatiabila foame locativa, Petre Roman, avea o singura preocupare majora, in data de 26 decembrie 1989, povestea Dumitru Mazilu, desemnat in acea zi in functia de prim-vicepreședinte al Consiliului FSN. Brucan si Petre Roman, isi amintea Mazilu, intr-o carte de memorii, erau framantati doar de aspectul imobiliar al vietii lor, cand trupul lui Ceausescu abia se racise, iar “teroristii care trageau din toate pozitiile” – pentru a-l cita pe Ion Iliescu, inca nu isi epuizasera toate pozitiile.
Zilele trecute, mediatic vorbind, au fost zile dedicate slugilor la acelaşi stăpån. Doi slugoi, Crin Antonescu şi Andrei Pleşu - aparent din tabere diferite - au beneficiat la comun de o mare expunere mediatică pe Antenele lui Voiculescu, la råndul său sluga slugilor Securităţii. Dinu Patriciu este reperul comun al celor doi slugoi.
Circa 16% dintre ruşi ar alege ca ţara lor să se unească cu Republica Moldova, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat în Federaţia Rusă de Centrul pentru studierea opiniei publice de la Moscova. În scădere după Moldova urmează Azerbaijanul şi Uzbekistanul (câte 14%); Tajikistanul şi Kyrgyzstanul - câte 12%. Cel mai mult ruşii şi-ar dori să se unească cu Belarus (35%), Ucraina (33%) şi Kazahstan (27%). 20% dintre respondenţi au spus că şi-ar dori să trăiască în URSS-ul refăcut. Acum un an, acest indice era de 16%. 13% dintre ruşi au spus că şi-ar dori o unire dintre Rusia şi UE, în timp ce alţi 15% admit integrarea Rusiei în UE. Rezultatele sondajului arată că 36% dintre ruşi nu ar dori ca ţara lor să se unească cu alte state sau uniuni. Deşi pare un soi de banc a la Radio Erevan sondajul de mai sus reflectă un trend ascendent al înaintării Moldovei pe culoarul Eurasiatic în loc de cel european.
Astăzi la ora 12.30 este înmormântat Florin Stuparu, la cimitirul Străuleşti 2. Nu credeam vreodată că voi ajunge să scriu, tocmai eu, despre Florin, la trecut. Puţină lume i-a cunoscut numele şi mai puţini probabil l-au cunoscut îndeaproape.
Un apel disperat, intitulat „Faceţi ceva - murim în fiecare zi câte un pic, şi pe nimeni nu interesează?“ şi provenit de la membrii comunităţii româneşti aflate în afara graniţelor, pe teritoriul ocupat de maghiari, ne-a parvenit la redacţie. Materialul se deschide cu un motto, un citat din scrisoarea dramatică a unui român din Ungaria, apărută în ziarul „Universul“ din 13 decembrie 1933, care suna astfel: „Faceţi ceva, cât de puţin pentru noi că suntem mulţi şi necăjiţi. Şi aici unde-s stăpâni peste noi, îs mai răi cu noi ca omul cu câinele ce nu-i trebuie...“.
Cunoscut ca „omul care a spart Banca Angliei“ - în 1992, printr-o speculaţie financiară, care i-a adus peste un miliard de lire sterline -, George Sörös îşi reconfirmă prestigiul de spărgător cu o nouă lovitură de 8,5 miliarde de euro.
Se pare că luna august, lipsită de proteste sindicale sau de activităţi politice pasionante, a generat o secetă de subiecte fierbinţi.
Agitaţia „academică“ stârnită de comisionarul vamal M. Katz, implicat în şmenuri penale, devenit semiotician de ocazie, s-a încheiat ieri odată cu replica fermă a Academiei Române, care a anunţat că termenul „jidan“ nu se va scoate din vocabular, respectiv din DEX, aşa cum sugera aberant M. Katz.
Proverbul romanesc care ne spune ca “pestele de la cap se impute”, e foarte adevarat! Cu atit mai mult in cazul in care un preot a dovedit de procurorii Departamentului National Anticoruptie ca ar fi facut trafic de inluenta, si culmea, nu pe langa Dumenzeu ci pe langa slujabasii statului.
Istoria Romanilor redevine obiect de disputa dupa ce autoritatile de la Chisinau s-au gandit la o formula mai iscusita de “rezolvare” decat interdictia grosolana, cum i-a fost pohta lui Voronin, cand era la putere. “Democratii” ce i-au succedat lui Voronin, catzarandu-se la putere pe sangele copiilor iesiti in strada in aprilie 2009 pentru a protesta impotriva lui Voronin, au gasit o metoda de anihilare a Istoriei romanesti, care a starnit vii dispute la Chisinau, un grup de tineri iesind in strada din nou pentru a cere Guvernului Filat sa lase Istoria Romanilor in pace.