Zilele trecute a reapărut în atenția publică generalul Dan Voinea, controversatul magistrat care s-a lansat în carieră cu ocazia așa zisul proces al cuplului Ceaușescu. Deși s-a cerut singur la pensie, fiind beneficiarul unei pensioare de circa 200 de milioane de lei, echivalentul a mai bine de zece pensii militare medii, Dan Voinea vrea mai mult. Vrea mai mult deși în întreaga sa carieră de vreo 29 de ani n-a făcut mai nimic.
mitea “dezvăluiri incendiare” despre culisele mineriadei. Pe scurt emisiune de reclamă pentru Miron Cozma, pe un post al unui deputat PSD, bun prieten al lui Victor Viorel Ponta, liderul partidului moştenitor al FSN-ului organizator al Mineriadelor. Nu e prima oară că-l văd pe Cozma. Zilele trecute, mai exact într-o noapte spre dimineaţă, plecând de la Copac, l-am văzut plimbându-se pe strasse pe Magheru, ieşind dintr-un club de fiţe pe Cozma la braţ cu o piţipoancă cu un cap mai mare ca el.
rocuroare comunista si sefa de cadre la poponari, si bautoare de pishat MISA, care s-a aflat, tot ca procuroare, si la Unitatea de la Magurele, lagarul unde erau incarcerati bucurestenii zdrobiti in bataie de mineri, in iunie ’90.
I-am văzut pe „terorişti“ de-aproape. Am tras în ei (nici ei n-au stat degeaba) pe parcursul a mai bine de şase ore de asediu. Am avut parte chiar şi de un fel de dialog suprarealist punctat cu focuri de armă. Ne-am confruntat într-o clădire proiectată ca o adevărată cazemată dotată cu pasaje secrete, trape şi pereţi falşi, fost sediu al Ministerului de Interne, amplasată vizavi de Comitetul Central. Cu trei ani înainte de 1989 trecusem în stagiul militar printr-o subunitate de cercetare, iar instrucţia militară relativ dură, încă proaspătă, mi-a fost de folos, la întålnirea cu „teroriştii“ şi mi-a scăpat viaţa, cred - şi cu ajutorul generos al lui Dumnezeu.