Bătălia electorală se desfăşoară în continuare la cote de mare intensitate în cele 512 localităţi ale ţării în care va avea loc turul al doilea al alegerilor generale. „Spre deosebire de primul tur, în această duminică cåştigător este acel dintre candidaţi care va acumula cel mai mare număr de voturi ale alegătorilor. În caz de egalitate, cåştigător este candidatul care a acumulat un număr mai mare de voturi în primul tur“, a declarat secretarul Comisiei Electorale Centrale (CEC) a Moldovei, Andrei Volentir.
În urmă cu 19 ani, în iunie 1992, basarabenii lansau operaţiunea de eliberare a oraşului Tighina. Acea bătălie, cea mai importantă din războiul transnistrean, a fost pierdută de Republica Moldova, prin trădare. Moscova a cerut înlocuirea prim-ministrului Republicii Moldova, ca să poată negocia un armistiţiu înjositor cu omul ei, Andrei Sangheli. Snegur, ginere de general KGB, s-a conformat. Ulterior, Sangheli a distrus baza economică, industrială cåt şi agroalimentară a Moldovei, punånd bazele sărăciei instituţionalizate în care se zbate şi acum Moldova.
Chirtoacă, atacat şi uråt de agenţii rusofili, este genul de băiat care nu va întoarce ruşilor şi celălalt obraz: „Cunosc ce înseamnă să fii victimă a unui regim totalitar. Tatăl meu, Ion Chirtoacă, a fost deportat la 7 ani împreună cu buneii în Siberia şi doar în 1989 statul ne-a restituit tot ce a mai rămas din casa părintească de la Rezina“...
Sprijin american
Pentru Rusia în primul rånd este o miză majoră obţinerea primăriei Chişinăului, post la fel de important ca şi acela de prim ministru. Între turul întåi şi turul doi s-a petrecut mai multe evenimente interesante, unul cu nuanţă rusească respectiv explozia unei maşini-capcană şi un eveniment cu semnătură americană, respectiv vizita cu sens simbolic din data de 12 iunie a senatorului american McCain, fostul contracandidat al lui Obama la preşedinţie. Simbolistica derivată decurge din coincidenţa potrivirii vizitei americanului exact în ziua cånd se comemorau 70 de ani de la deportările în masă ale basarabenilor executate de bolşevicii ruşi. În 12-13 iunie 1941, din Basarabia şi nordul Bucovinei au fost ridicate de la casele lor 29.839 de persoane, dintre care 5.479 fiind arestate („membri ai organizaţiilor contrarevoluţionare şi alte elemente antisovietice“) şi 24.360 au fost deportate. În gările de unde au fost transportaţi, cei arestaţi au fost separaţi de familii şi trimişi la destinaţii diferite. Ulterior, ajunşi în lagăre, aceştia au fost ucişi, condamnaţi la pedeapsa capitală pentru „activitate antisovietică“. Romånii din Basarabia şi Bucovina au fost deportaţi în vagoane de vite către Siberia şi Kazahstan. Au mai urmat alte valuri de deportări ale romånilor, iar în acelaşi timp valuri de ruşi au venit în număr mare să se stabilească, ca ţiganii, pe pămåntul romånesc.
Mass-media rusă a comentat plină de venin, vituperånd pe tema vizitei înaltului oficial american la Chişinău, iar reprezentanţii partidului comunist au declarat retoric că refuză să se întålnească cu senatorul american, după ce acesta a declarat că susţine cu fermitate reformele democratice din Republica Moldova şi a menţionat că acest mic stat din Europa luptă cu forţele interne şi externe, care doresc să arunce ţara înapoi, în întuneric. Ruşii au înţeles prea bine la cine se referă McCain.
Ria-Novosti şi alte agenţii ruseşti au menţionat cu satisfacţie reacţia isterică a fostului preşedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, care a refuzat să se întålnească cu senatorul american John McCain. Agenţia rusă l-a citat îndeosebi pe reprezentantul PCRM, Mark Tkaciuk, care a calificat vizita oficialului SUA în perioada campaniei electorale drept o implicare în treburile interne ale Moldovei.
Autorităţile de la Chişinău îşi doresc ca Statele Unite să scoată Moldova de sub amendamentul Jackson-Vanick, considerat anacronic, iar senatorul republican John McCain a promis că va lucra împreună cu Congresul pentru a rectifica situaţia în interesul Moldovei. Puţin probabil ca abrogarea acestui amendament să schimbe esenţial situaţia pe dimensiunea comercial-economică a relaţiilor moldo-americane, avånd în vedere volumul mic economic al schimburilor comerciale Moldova-SUA dar are valoare politică, ceea ce ruşii au înţeles prea bine, de aici şi reacţia lor isterioidă.
Alegerile reprezintă o miză importantă din mai multe puncte de vedere, inclusiv pentru Romånia. Revenirea comuniştilor în aceste locale, respectiv ocuparea Primăriei Chişinăului, oraş care le-a fost mereu ostil, le-ar da speranţa revenirii la guvernare, prin anticipate, la toamnă.
La nivel european, semnalele pe această temă au fost dure. Dirk Schubel, şeful Delegaţiei UE la Chişinău, a declarat că „dacă implementarea reformelor va eşua, noi nu vom da bani. Luna de miere s-a terminat. Am devenit cuplu real şi a venit timpul să lucrăm împreună, să trăim împreună şi să venim cu aceleaşi mesaje, dar şi mai important - cu aceleaşi fapte“. Pe scurt, UE va tăia banii dacă ies comuniştii.
Rusia, pe de altă parte, dar şi Ucraina au intervenit masiv în jocul preelectoral, echipe de specialişti în diversiuni participånd la susţinerea candidatului comunist, principalul competitor la scaunul de primar controlat de Dorin Chirtoacă, reprezentant al aşa-numitei „partide româneşti“ şi europene.
În ce priveşte tactica de lucru rusească, în această campanie s-a reliefat pentru a doua oară - dacă avem în vedere şi Referendumul din toamna anului trecut, utilizarea unei noi arme şi a unei categorii de combatanţi care au avut un rol major. Este vorba de sociologie, disciplină stăpånită relativ bine de strategul partidului comunist Mark Tkaciuc, un armean bine conectat la şcoala rusească de la St Petersburg, oraşul care l-a lansat pe Putin. Sociologii şi sondajele de opinie au căpătat o importanţă aparte în acest interval electoral. Sociologii moldoveni care dădeau de bune sondajele şi din toamna anului trecut, cånd cică Referendumul trecea glorios cu peste 30%, iar acum îl dădeau cåştigător pe Chirtoacă din prima cu peste 10% avantaj, au dat fie exact pe dos rezultatele, fie le-au ajustat din gåtu’ måinii.
Sociologii noştri, pe post de consilieri pe cărările Chişinăului, sunt buni de pus în ramă, că au costume frumoase, dar creieraşul l-au pierdut undeva pe traseu, în vreo pereche de dresuri moldovineşti.
„Contează cine numără voturile nu cine votează“, spunea cu cinism tovarăşul Stalin, modelul inspiraţional al lui Vladimir Voronin. Manipularea a început odată cu manevra Consiliului Electoral din Chişinău care anunţa, la prima oră a dimineţii de după alegeri, că cică ar fi numărat 99% din voturi, iar candidatul comunist la Primăria capitalei, Igor Dodon, a obţinut 52% din voturi, în timp ce primarul în exerciţiu, liberalul Dorin Chirtoacă, a fost votat de 43% dintre alegători. Conform acestor rezultate, Dodon ar fi urmat să devină primar al capitalei moldovene din primul tur de scrutin.
Rezultatele prezentate de CEC la prima oră au stårnit furori în cancelariile internaţionale şi în mediul jurnalistic. Cineva extrem de iute de månă specifica deja de dimineaţă, în pagina de wikipedia a oraşului Chişinău, în limba engleză, deci pentru străinătate, că Igor Dodon este noul primar al Capitalei. Evident, şi autorul/editorul „lucrării“ de pe wikipedia, ca şi lucrătorii Consiliului Electoral din Chişinau minţeau de rupeau. Chiar Comisia Electorală Centrală (CEC) a contestat după cåteva ore informaţiile prezentate de dimineaţă de către Consiliul Electoral din Chişinău, afirmånd că pånă la ora respectivă nu fuseseră procesate decåt 43% din voturi, nu 99% cum anunţase anterior biroul electoral municipal.
Trendul pe sectorul opiniei publice internaţionale a fost însă plasat cu măiestrie în beneficiul candidatului comunist. Pånă să apuce Comisia Electorală Centrală să demonteze minciuna Consiliului Electoral municipal, agenţiile de presă din întreaga lume şi publicaţiile de tot felul anunţaseră deja „surprinzătoarea victorie a comuniştilor din Moldova care au reuşit să cåştige pentru prima dată alegerile pentru Primăria Chişinău, acesta fiind primul lor succes electoral asupra partidelor proeuropene, după aproape doi ani de cånd au fost îndepărtaţi de la putere“.
Vom vedea astăzi dacă basarabenii vor şti să înfrångă maşina de vot a comuniştilor. În ce mă priveşte, eu îl creditez pe Dorin Chirtoacă de pe acum drept învingător, fie şi pentru că singur aproape a ţinut piept unui Aparat poate mai eficent decåt diviziile de tancuri ruseşti. Scriam în „Curentul“, cu o zi înainte de scrutinul din 5 iunie, cu îngrijorare, despre primejdia reapariţiei dracilor roşii la Chişinău, pe poziţii de forţă. „Chişinău, 5 iunie, Alertă roşie!“ - intitulasem articolul. „În Duminica de 5 iunie, o zi cu semnificaţie simbolică şi liturgică specială pentru toţi creştinii, comunişii rusofoni încearcă să dea lovitura la urne, la Chişinău, a doua capitală romånească. Pentru comunişti, aceste alegeri locale ar fi putut fi o dublă lovitură: întåi că spurcau sfånta zi de duminică şi apoi că puneau iarăşi gheara pe Barasabia“. În această duminică, mai scriam, „chipul håd al dracilor cu seceră şi ciocan se itzeşte la Chişinău. Dacă ăsta e chipul veacului viitor, în Basarabia, va fi nevoie de mai mult de o agheasmă pentru a curăţa Chişinăul, a doua capitală romånească“.
Dorin Chirtoacă le-a ars dracilor o smetie, şi va învinge, părerea mea, de optimist incurabil...