La noi, nimeni n-a venit să le deschidă românilor ochii lipiți din naștere cu supergluu comunist. Singura mișcare de luminare a fost Piața Universității, înecată în sânge.
Au trecut anii și acum până și feseniștii abjecți dau târcoale ca niște hiene Pieței Universității, unde încă poți simți mirosul de sânge din asfalt, nopțile, dacă te încordezi oleacă.
Când Ilici a adus Armata și gibonii din subterane, n-a venit nimeni să ne salveze, nicio cavalerie. S-a tras cu cartușe de război, ne-au zdrobit cu răngile și n-au fost departe nici topoarele.
O prietenă mi-a scris recent că i se pare că port ură și azi și că să fac nu știu ce, să iert pe nu știu cine. Să-i ierte Dumnezeu, că oricum ei sunt comuniști și li se rupe de iertarea creștină.
Azi am (încă) o întâlnire cu reprezentantul victimelor Mineriadei, alături de care mă ocup de Dosar încă din secolul trecut. Tot mai depunem acte și documente și probe la Parchet, după 25 de ani. Procurorii n-au deschis Dosarul lui Ilici, decât din gură, la mișto. Nu cred că-l voi vedea pe Ilici arestat, dar încă încerc. Pentru prima oară am văzut un document oficial de la Parchet prin care se admite ecuația celor peste 180 de victime ale Mineriadei, în afară de miile de răniți. A meritat totuși munca asta de peste două decenii de adunare și publicare a probelor.
La Voiculescu a durat șapte ani doar cercetarea respectiv mușamalizarea Dosarului apărut în ziarul Curentul. De mușamalizarea și mătrășirea Dosarului lui Ilici s-a ocupat cam toată justiția română în frunte cu Dan Voinea, un drac, cu 330 de milioane pensie plătită de cetățenii români atinși de cecitate degenerativă. Un mănunchi de oameni luptă de 25 de oameni cu toți dracii miliardari ai lui Ilici.
În rest, lumea se bucură de ”democrație”, ace brice carice, concedii pe afară, mașini de spălat vase, mărgele și oglinjioare și alte acareturi aruncate pulimii de sus, de către șmecherii de stat și de partid cu mâinile pătate de sânge.
Să le fie de bine tuturor, și pulimii și șmecherimii.
Este o bună vorbă românească din vechime - după faptă și răsplată. Fiecare va plăti, și cei care sunt complici prin tăcere și neimplicare și ceilalți, tartorii.
În ce mă privește vreau doar justiție, nimic altceva, nu poate fi pace fără justiție, dacă m-ar fi purtat doar ura, de mult aș fi făcut cu totul altceva, că am avut ocazii destule.
Cât despre românii care orbecăiesc încă să le dea Dumnezeu sănătate, și vederea ochilor, că altă Piața Universității nu va mai fi.
”Păcat, păcat, de sângele vărsat!”...cam așa se striga odată