Cu nişte ani în urmă, în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 27 noiembrie 2001, actualul primar, pe atunci deputat al UDMR, vitupera la adresa Raportului SRI pe 2001 care evidenţia un şir de date care s-au confirmat între timp pe deplin. Încă de atunci marea problemă a liderului UDMR erau ofiţerii SRI, care doar îşi făceau datoria de a semnala autorităţilor centrale ceea ce se întâmpla zi de zi în Covasna Harghita. Raduly Robert Kalman era turbat de furie pentru că Raportul prezenta ca principal risc, respectiv ameninţare, "...pierderea controlului statului român asupra unei importante zone din teritoriul naţional..." şi semnala că în absenţa oricărei atitudini ferme din partea autorităţilor române, continuă acţiunile ostile, antiromâneşti, şovine şi iredentist revanşarde ale UDMR.
Anii au trecut, absolut toate datele ultimului Raport public al SRI s-au verificat şi au căpătat un contur clar pentru toată lumea manevrele întreprinse de UDMR şi Budapesta pentru împlinirea proiectului de ”recuperare” a Ardealului. Acum, în acest an, s-a intrat într-o nouă fază a escaladării tensiunii.
Recent a avut loc la așa zisa Universitatea de vară și tabăra „Balvanyos“, de fapt Băile Tușnad, ajunsă la a 24-a ediție o întâlnire desfăşurată sub elocventul sloganul de luptă “A venit Timpul nostru!“. Au participat numeroase oficilităţi de la Budapesta, vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, un reprezentant MAE al Ungariei care ne tot dă indicații prețioase pe tema aşa zisului “Ţinut Secuiesc”, Nemeth Zsolt plus premierul Ungariei, Orban Viktor, plus europarlamentarii Sogor Csaba și Tokes Laszlo, cot la cot cu guzganul etern al cavernelor pline de jeguri antiromânești, vicepreședintele Camerei Deputaților Viorel Hrebenciuc. Toate luările de cuvânt s-au centrat pe un unic obiectiv – autonomia, respectiv impunerea simbolisticii maghiare în toate instituţiile din zonele controlate de unguri.
În ce sens a venit “timpul lor” este uşor de înţeles dacă citim previziunile Raportului SRI din 2001, cel care a produs reacţiile violente ale liderilor UDMR, la momentul publicării sale parţiale. Violenţa era doar verbală, la vremea aceea. Acum situaţia a avansat. Liderul UDMR Raduly Robert Kalman dă startul unei noi faze a operaţiunii de eliminare a autorităţii statului român din judeţele unde prin purificare etnică constantă extremiştii maghiari au reuşit să obţină controlul demografic al centrului Ardealului.
Anul acesta un drapel secuiesc de dimensiuni mari a fost arborat, în centrul municipiului Miercurea Ciuc, de către reprezentanţii Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), ca simbol al dezideratului de obtinere a autonomiei teritoriale a aşa zisului ţinut secuiesc. Cu ocazia arborării pseudo drapelului, primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman a spus ca în municipiu "cunoasterea limbii maghiare este obligatorie, nu discriminatorie". "Astazi este ziua în care trebuie să spunem clar: cunoaşterea limbii maghiare este obligatorie, nu discriminatorie, ci obligatorie in Miercurea Ciuc, începând de la prefect, corespondenţii televiziunilor şi radiourilor românesti, toată lumea care trăieste din impozitele secuilor trebuie să ne cunoască limba, limba noastra maternă", a afirmat Raduly Robert de pe scena improvizată în apropierea catargului aşa zisului drapelul secuiesc.
Anterior acestui discurs provocator, Raduly Robert a fost amendat de CNCD pentru impunerea cunoaşterii limbii maghiare ca şi condiţie de ocupare a postului de arhitect-şef al orasului. Alături de primar, şi Agenţia Natională a Funcţionarilor Publici a fost amendată de CNCD cu 600 de lei, dupa ce au impus condiţia cunoaşterii limbii maghiare pentru ocuparea unei funcţii publice. Evident i s-a rupt în două lui Raduly de amenda ridicolă a CNCD-ului, condusă de un coleg de partid al acestuia.
Limbajul extremist şi ameninţările cu moartea la adresa românilor au devenit normă în oraşul aflat în mâna lui Raduly Robert. Cu vreo câteva luni în urmă, Csato Kovacs Imre, sponsorul echipei de hochei pe gheaţă HSC Csikzereda l-a anunţat public pe un bloger român activ pe tema autonomiei maghiare, Dan Tănasă că-l va ucide cu prima ocazie: "Ar trebui să-ţi tăiem beregata, odată cu a Sabinei", a postat Imre, în limba maghiară, pe pagina personală de Facebook, ca reacţie la exprimarea deschisă a susţinerii faţă de Sabina, "fetiţa cu bentiţă tricoloră" de la liceul "Koros Csoma Sandor", din Covasna.
Enclavizarea pe modelul Kosovo, obiectivul liderilor UDMR şi al Budapestei
În istorie s-a dovedit că ungurii sunt buni la ucis fetiţe, bătrâni, oameni fără apărare în general, români, evrei, aflaţi în calea lor, care le încurcau socotelile prin Ardeal prin simpla lor prezenţă. De jumătate de mileniu însă n-au învins în nicio confruntare militară. Noua metodologie utilizată ţine de un alt tip de confruntare ce poartă numele de război axiologic, unde ţinta principală o constituie resortul identitar. După uciderea lui Ceauşescu, în chiar ziua împuşcării sale la comanda Moscovei de către cârpa kaghebistă Ion Iliescu, s-a înfiinţat UDMR, organizaţie de front, fondată printre alţii chiar de Ion Iliescu alături de Domokos Gheza. UDMR reactivează, de la nașterea sa în data de 25 decembrie 1989 o amenințare reziduală, definiție ce acoperă acele amenințări și riscuri de securitate care au ca sursa procese inițiate sau derulate în plan regional din trecut, în cazul de față încă din perioada primului război mondial. Ungaria, după Trianon, nu s-a împăcat niciodată cu efectele păcii, respectiv a considerat și consideră că Ardealul românesc li se cuvine iar „nedreptatea istorică“ trebuie „rectificată“ printr-o susținută activitate revizionistă.
Perioada recentă, a ultimilor 20 de ani de la căderea regimului comunist din România a fost exploatată cu mijloace noi de liderii politici ai Ungariei, dintre care o mare parte au fost fie comuniști fie reprezentanți ai serviciilor comuniste de securitate. Vectorul maghiar de subminare a statului român, de negare a drepturilor acestuia asupra propriului teritoriu a devenit de la un an la altul din ce în ce mai consolidat, pe măsura scăderii capacității de reacție a instituțiilor și a clasei politice româneşti, coruptă şi străină de România în cea mai mare parte. Enclavizarea și secesiunea minorității maghiare, respectiv crearea unei frontiere ungare în interiorul României, constituie un model exploziv, un precedent de tip Kosovo într-un stat al Uniunii Europene, susceptibil a pulveriza stabilitatea întregii Europe.
Niciun avertisment fie adresat de comunitatea academică şi istoricii români fie de fostele cadre ale unui SRI demantelat şi ajuns cârpă de şters pe jos nu a fost luat în seamă. În urmă cu 16 ani, o publicație specializată a realizat o astfel de evaluare a premiselor și perspectivelor autonomiei maghiare – perspective confirmate în timp. Autoritățile nu au luat în seamă avertismentul iar lucrarea editată de un grup de cercetare a Facultății de sociologie a Universitatii București a ajuns doar un reper bibliografic şi atât.
“Statul ungar are un temei foarte serios pentru atingerea obiectivului penetrării frontierei interne a României, plan definit cu peste un deceniu în urmă de unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai politicii externe maghiare, Geza Jeszenski. Ungaria a exprimat deschis la cel mai înalt nivel nevoia transformării regiunii Transilvaniei în zona de complementaritate a Ungariei.
Încă de acum mai bine de zece ani fostul ministru de externe Geza Jeszenski reafirma, pomenind un proiect sovietic, - Planul Valev - ideea „complementarității“ economice ce ar duce, în final la „perspectiva reîntregirii Ungariei Mari“: „Ideea înființării unor zone și regiuni economice comune se încadrează într-o concepție mai veche de împărțire a Europei de Est, care a fost lansată anterior prin „Planul Valev“... Ungaria nu a încetat să gândească tot felul de combinații ce vizează constituirea unor fomaţiuni suprastatale de cooperare economică regionale, prin care să smulgă de sub tutela guvernelor centrale zonele locuite de maghiarii din țările vecine, facilitând totodată accesul său la materii prime și permeabilizarea granițelor, până la desființarea lor în fapt.
Urmărim ca Transilvania să devină un spațiu de complementaritate al economiei ungare, iar ca scop politico-strategic, unirea maghiarilor în granițele lor existențe înainte de Trianon. Înființarea Euroregiunii Carpatice reprezintă doar începutul care conturează perspectiva reîntregirii Ungariei Mari, prin măsuri preponderent economice“ (Mitocraţia imperială. Chestiunea Maghiară. Provocarea autonomiei – frontiera internă. Războiul logistic și „armele“ sale în Europa Centrală, pagina 179 – George Roncea - Revista de Sociologie, Geopolitică și Geoistorie – EUXIN, nr 1 - 2/1997). Mai urmează zeci de pagini ce conţin date, analize şi proiecţii ale evoluţiei proiectului conturat de Geza Jeszenski, din păcate confirmate de trecerea anilor. Şi din păcate întreaga muncă a fost de niciun folos.
Vezi si:
http://www.gid-romania.com/Articol.asp?ID=4564
http://www.gid-romania.com/Articol.asp?ID=4601
http://www.gid-romania.com/Articol.asp?ID=4600
http://www.gid-romania.com/Articol.asp?ID=4599
Pagina Facebook 'George Roncea':https://www.facebook.com/pages/George-Roncea/181944271871084