George-Roncea.ro

..se spune că o imagine face cât o mie de cuvinte. poftiţi două imagini cât 2000 de cuvinte.
„Prim-ministrul Victor Ponta duce, prin preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu, o luptă acerbă pentru a-l salva din faţa justiţiei pe senatorul Şova. Oricine are dreptul să-şi apere un prieten, dar fără a implica instituţiile statului şi cu atît mai puţin compromiţîndu-le, aşa cum face acum domnul Tăriceanu cu Senatul.

....şi câte ceva de readucere aminte, despre Băse, poate singurul preşedinte al României cu ceva coaie (poate de aici i s-a şi tras pocinogu')

Colegii mei de la Curentul, atenţi la detaliu şi iuţi de minte au probat făcătura lui Udrea în povestea penibilă a aşa zisului filaj SIE de la Paris.

Cu oricine ajunge Ponta în turul doi pierde. Matematic. Ura este motorul cel mai fierbinte al românilor. Ponta a acumulat un nivel uriaş de scârbă şi ură. Singurul personaj care îl depăşeşte este Elena Udrea.

Nişte prieteni cu totul inocenţi şi în orice caz naivi în ale politicii şi ingenui în ale informaţiilor mă tot întreabă ce am cu Udrea şi de ce am scris tot ce am scris despre ea de o bună bucată de timp, încă de când am ştiut - şi am anunţat cu precizie - că va candida la preşedinţie, cu multă vreme înainte ca tema să existe măcar în spaţiul public

Pe fondul evenimentelor din Ucraina si a actiunilor Rusiei condamnate la nivel mondial trei stiri de mare interes au ajuns la cunostinta opiniei publice. Știri ce se referă la penetrarea capitalului rusesc în România, în două zone de mare relevantă socială – este vorba de fotbal si mass media dar si de piata alimentării cu combustibili.

Oportunismul este plastic definit printr-o expresie românească cu iz marinăresc de baltă. Oportunistul este descris ca un personaj ce stă cu fundul în două/șapte luntri. Practic întreaga clasă românească s-a aflat în această postură dintotdeauna.

Bloggerul Voiculescu, pe urmele lui Năstase, și el devenit blogger de pușcărie, aruncă o petardă în spațiul public, acuzându-l pe Traian Băsescu de vrute și nevrute și invocând a nu știu câta oară marota sa favorită – terminarea lui Băsescu.

Ieri am sunat la Cotroceni și am întrebat pe acolo dacă știe cineva că au un coleg de instituție ce primește bani de la Gruia Stoica, penalul. Nu se știa de asta nimic, mi s-a cerut să trimit un fax, un mail ceva cu probe și după aia să aștept răspunsul în termenul cerut de lege. Probele sunt în ziar, nu cred că mai e nevoie de fax, președinția are abonament la Curentul.

Limba germană este o limbă foarte precisă, greu accesibilă multora, și care cere mulți ani de studiu pentru a fi asimilată la un nivel mediu. Nu pot fi suspectați euro-parlamentarii noștri că vor reuși vreodată să învețe germana. Și cu atât mai puțin putem spera din partea lor o minimă îmbunătățire a nivelui de bun simț.