Logo
Printeaza pagina
22 Iun
Voteaza acest articol
(2 voturi)

...ultimul Mareșal, ultimul Erou

Mareșalul Antonescu - ucis simbolic de Adrian Năstase și securiștii kaghebiști de la GDS
Au trecut mulți ani de la debutul ocupației rusești din 1989 și în sfîrșit a început timid dekaghebizarea României, abia de un an jumate.
Este timpul să povestim (mai) multe despre Agentură.

O să încep cu povestea despre Mareșalul Ciprian Antonescu.

Disputa legată de Mareșalul Antonescu a fost motivul ruperii Ligii Studenților de Alianța Civică, în iunie 1991. În acest context am realizat pentru prima oară amploarea înfiltrării agenturii kominterniste în așa zisa societate civilă.
Alianța Civică, înființată în decembrie 1990 era un fel de nucleu al așa zisei societăți civile și era dominată la vârf de membri GDS.
Mai târziu aveam să aflăm că o bună parte dintre cei de la GDS aveau legături foarte strânse cu Securitatea, de familie practic dar și cu alte servicii comuniste respectiv KGB și AVO, serviciul maghiar de informații. Ambele servicii interconectate practic - dacă ne uităm cu atenție la Cazul Victor Orban, șeful de promoție al ”americanului” Soros, recrutat încă din 1988 de KGB, în timpul serviciului militar în Ungaria.
Doar trei reprezentanți ai studențimii se aflau în conducerea Alianței Civice - Marian Munteanu, președinte al Ligii Studenților, împreună cu Mihai Gheorghiu și cu mine, amândoi fiind la vremea aceea vicepreședinți al Ligii. Primul președinte al Alianței Civice a fost Marian Munteanu, însă a demisionat tot în decembrie 90, se simțea un iz...
Mirosul acut de kaghebită s-a accentuat și am căpătat o confirmare directă în 1991, când am fost invitat în Germania în calitate de vicepreședinte al Ligii Studenților din România și fondator plus membru în conducerea Alianței Civice. Întâmplarea a făcut să ajung la o conferință la Berlin, la o fundație de stânga germană, spre marea mea mirare, unde se aflau și alți doi membri ai Alianței Civice, Smaranda Enache și Gabriel Andreescu. Acolo, la tribună, cei doi vituperau împotriva Mareșalului Antonescu, de parcă la putere, în România ar fi fost Antonescu nu Iliescu. Ascultam din spatele sălii alături de niște bătrîni foști deținuți politici, cei care mă aduseseră acolo să văd cine mi-s ”colegii” de Alianță și nu-mi credeam urechilor. Smaranda Enache spumega că în Oradea o stradă purta numele Mareșalului. Andreescu la fel.
Smaranda Enache a ajuns ambasadoare în timpul regimului Umil Constantinescu, iar apoi am aflat că avea vechi stagii de turnătoare la Secu, plus o legătură intimă cu un cadru maghiar ce a avut un rol important în evenimentele de la Tîrgu Mureș din martie 1990, cînd România ar fi trebuit să fie ruptă, pe scenariul ce a fost mai apoi aplicat cu succes în Iugoslavia.
Despre Gabriel Andreescu, alt filo maghiar isteric, creatorul lui Remus Cernea, prezentat ca dizident și persecutat de regimul comunist abia acum aflăm că de fapt făcea parte din strașnica famiglie securistă, nevasta sa fiind principala agentă a Securității, din ambasada Olandei. Culmea culmilor soțul turnătoarei realizează în 1993 un volum de convorbiri cu cel turnat la Secu, ambasadorul Olandei Cohen Stork, volum din care acesta își extrăgea un ce profit de imagine. Maximă utilizare a ambasadorului, de către întreaga familie de lepre securistoide de la GDS.
Imediat ce am revenit în țară din Germania la prima ședință a Alianței Civice, prezidată de Nicolae Manolescu și la care erau și cei doi de la GDS, Andreescu și Smaranda Enache, am ridicat problema și am întrebat ce înseamnă linia comunistă moscovită a GDS-ului și ce treabă are Alianța Civică față de asta. Niky s-a făcut că-l muștruluiește delicat pe Găbiță, eu am subliniat că linia pe care se mișcă cei doi, plus GDS-ul mi se pare una de stânga, cu puternic damf socialisto-comunist, după care am anunțat ieșirea Ligii Studenților din combinațiunea împuțită de damf dubios.
Smaranda Enache l-a dus ulterior pe Nicolae Manolescu, fiul de legionar, la sediul B'nai B'rith, cea mai ocultă organizație masonică exclusiv evreiească implicată în susținerea revoluției bolșevice din Rusia, unde i s-a promis că va fi președintele României. Umil Constantinescu urma să fie premier, inițial, anunțat chiar de Petre Mihai Băcanu, alt agent Secu dar și KGB, dar i-a suflat scaunul lui Nicky, așa îi zicea lui Manolescu prietenul său drag Ion Iliescu, cârpa kaghebistă care de altfel și scria la publicația lui Nicky, România Literară a Securității, înainte de 89, ca un literat ce era.
La Paris în 1993 a avut loc un mega congres super secret cică unde și-au dat mâna un soi de leegionari cu un soi de masoni și au decis așezarea lui Constantinescu pe scaunul prezidențial. Rușii au fost mai tari ca evreii. Umil Constantinescu, născut la Tighina dintr-o mamă ce nu știa limba română s-a dovedit a fi încă mai kaghebist decât Ilici, dacă se poate imagina. Gândiți-vă doar la mișcarea predării Insulei Șerpilor, pe care nici regimul comunist nu a cedat-o vreodată Moscovei cu acte în regulă ca Umil și Adrian Severin, alt rromân verde, ca și osul de ardelean Petre Roman Neulander.
Tot Umil Constantinescu a pus-o ambasadoare și pe Smaranda Enache, susținătoarea febrilă a intereselor simbolice și nu numai ale rușilor și ungurilor, turnătoarea Securității, piesă în PCR.
Solicitarea lui Smaranda Enache, de înlăturare a memoriei lui Antonescu din orașele României a rezolvat-o Adrian Năstase, al cărui cancelar era Alin Teodorescu, primul șef al Rețelei Soros cu adresa la GDS, agent al AVO, documentat de 0110, după cum am aflat chiar de la șeful celebrei unități antiKGB. Generalul, cu martori, ne-a prezentat, mie și fratelui meu, cu niște ani în urmă, înainte de a muri, o întreagă listă cu obiective și operațiuni. Cu rugămintea de a folosi datele doar după moartea sa.
Cei de la GDS, centrala neokominternului din România, Rețea fondată de Silviu Brucan, cadru de vârf al NKVD, strămoșul KGB, au ajuns la putere și au aplicat solicitările Moscovei și Budapestei.
Cine își imaginează că abia de scurtă vreme Budapesta a revenit la matcă, adică la Mama Rusia se înșeală.
Toate vocile ce au susținut ani și ani de-a rîndul UDMR-ul și Budapesta, de la Alina MUngiu și Monika Makovei la Gabriel Andreescu și Andrei Pleșu, voci umectate cu dolari de la Soros, au susținut de fapt interesele Moscovei.
Fapt ieșit la iveală și cu alte ocazii, de exemplu cu ocazia susținerii temei kaghebiste a ”moldovenismului” de tip brejnevist, într-un Raport public asumat de către membrii de vârf ai GDS, printre care și actuala europarlamentară Renate Weber, sosia lui Monika Makovei.
În acte însă autorul uciderii simbolice a Mareșalului Antonescu este infractorul Adrian Năstase, Tătucul lui Ponta Naumovici. Năstase a emis un act neconstituţional, un abuz sfidător împotriva legii - O.U.G. 31/2002 - ulterior busturile Mareşalului fiind demontate şi distruse. De asemenea au fost redenumite toate străzile din România care purtau numele Mareșalului. Culmea, OUG-ul era realizat cică la insistențe evreiești, însă tocmai Mareșalul a fost cel care i-a salvat pe evreii români de nemți, după cum rezultă chiar din arhivele americane.
Rușii s-au folosit de anumiți evrei, din Rețeaua kominternistă pentru a macula memoria Mareșalului. Dovada că Moscova este în spatele manevrelor legate de numele Mareșalului este poziția isterică a rușilor cu privire la Antonescu, ce poate fi citită aici:
Ruşii spumegă din nou: Băsescu ar fi ordonat „Romåni treceţi Prutul!“

http://roncea.net/index.php/geopolitica/item/47-rusii-spumega-din-nou-basescu-ar-fi-ordonat-%E2%80%9Eromani-treceti-prutul%E2%80%9C

și aici:
Cronica KGB

https://www.facebook.com/photo.php?%20fbid=181947511858872&l=b87dab451e

- una dintre dovezile ce arată că Mareșalul Antonescu i-a salvat pe evrei de exterminare este textul stenogramei păstrate în Colecția xerografii S.U.A. – Arhiva de război germană – pachetul 18, documentul 6, paginile 59-69.
se poate citi aici:

http://roncea.net/index.php/geopolitica/item/449-%E2%80%9C22-iunie-1941-una-din-zilele-astrale-ale-istoriei-na%C5%A3ionale%E2%80%9D

Spre readucerea aminte a gestului ticălos al infractorului Adrian Năstase, recrutorul șchiopului Viorel Ponta, cel cu piciorul în ghips la momentul oportun, ca Stănculescu cândva...
...un articol din Curentul din anul 2002, marca debutul distrugerii memoriei publice a Mareșalului, la indicația lui Adrian Năstase, servitorul GDS și al KGB.

*************
Maresalul – dezonorat
Autoritatile locale il coboara pe Antonescu de pe soclul istoriei . Prima statuie a Maresalului Ion Antonescu a cazut de pe soclul istoriei. Ca urmare a interzicerii, printr-o ordonanta a Guvernului, a mentinerii in locurile publice a statuilor legate de simbolurile sau manifestarile asociate cu crime sau criminali de razboi, la Piatra Neamt a fost luat, din piata din fata garii, bustul Maresalului Antonescu.
Apar astfel primele consecinte ale promisiunilor facute in exterior de catre premierul Adrian Nastase fata de reconsiderarea politicii Bucurestiului in privinta memoriei lui Antonescu, Maresalul fiind invinuit de crime de razboi impotriva minoritatii evreiesti. In afara statuii din Piatra Neamt, in tara mai exista monumente de acest gen doar in trei locuri: la Slobozia, in localitatea Letcani din judetul Iasi si in Bucuresti, la Biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena. La Slobozia, deocamdata, nu se intentioneaza daramarea statuii.
Primarul Ioan Pinter ne-a declarat ca monumentul nu este amplasat pe domeniul public, acesta gasindu-se in fata sediului Politiei orasenesti si, deci, - problema nu este de competenta autoritatilor locale.
In privinta celorlalte doua statui, ordonanta poate fi destul de greu aplicata. Unul dintre aparatorii memoriei Maresalului, istoricul si senatorul PRM Gheorghe Buzatu, spune ca monumentul de la Biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena nu poate fi daramat pentru ca lacasul bisericesc a fost ctitorit chiar de catre Antonescu impreuna cu sotia sa, prin 1942-1943.
In schimb, la Letcani, bustul Maresalului se afla intr-un cimitir unde sunt ingropati mii de soldati romani cazuti in timpul ofensivei din cel de-al doilea razboi mondial, impotriva rusilor, militarii fiind condusi o perioada de timp chiar de catre Antonescu. Amintirile legate de Ion Antonescu vor incepe usor sa dispara si din celelalte localitati. Astfel, la Suceava, primarul a hotarat sa schimbe denumirea strazii ce poarta numele Maresalului. La Iasi, primarul Constantin Simirad si prefectul Corneliu Rusu Banu asteapta unda verde de la Guvern pentru a schimba denumirile strazilor si chiar a cimitirului de la Letcani.
In acelasi timp, presedintele Consiliului Judetean Vrancea, Marian Oprisan, a declarat ca si strazile ce poarta numele lui Antonescu din orasele din judet ar putea fi schimbate.
Si in alte localitati din tara, cum ar fi Bacau si Vatra Dornei, unde exista denumiri de strazi sau placi comemorative legate de Ion Antonescu, autoritatile locale asteapta dispozitii clare de la Guvern pentru a sterge din amintire numele Maresalului. “
.
articol din arhiva Ziarul Curentul,
scris de Marian Sultanoiu (Anul VI, Serie noua, Nr 305 (1580), marti, 31 decembrie 2002)

http://arhiva.curentul.ro:81/2002/curent%20ul.php?numar=20021231&art=14691

_______
Mareșalul a fost ucis de gloanțele rusești, memoria sa împinsă sub beton de kominterniști și de cârpe kaghebiste însă iată, pe pereți, încă apare numele său
...oricât beton ar turna acești nenorociți din stirpea lui Brucan - Ilici – Năstase, peste eroii noștri, numele lor tot va trece prin beton, la vedere..

(c) 2012 roncea.net & George Roncea. Toate drepturile rezervate.