A+ A A-
14 Ian
Voteaza acest articol
(1 Voteaza)

Mihaela Radulescu - intre sincretism si cretinism

O revistă de divertisment a realizat recent un sondaj - "TOP 2008: În cine au încredere românii". Sondajul a fost efectuat prin intermediul companiei IMAS în luna octombrie 2008, pe un eşantion reprezentativ. "Eşantionul" a dat calificative unei liste de 100 de personalităţi prezentate ca fiind de notorietate de către operatorii sondajului. Cam la jumătatea listei, în preajma lui Andrei Pleşu, se găseşte pe această listă, la poziţia 55, Mihaela Rădulescu. Reprezintă aşadar o medie. Este un personaj cu

atât mai semnificativ cu cât ea a fost singura care a definit cu sinceritate cine sunt aceia care o votează, cine este "eşantionul" sociologic reprezentativ. În noiembrie 2008 Mihaela Rădulescu a fost chiar sancţionată de CNA deoarece i-a făcut pe electori "imbecili" şi "cretini". Fără îndoială ea ştie destule despre cretini şi cretinism, altfel nu ar fi ajuns pe o listă de "celebrităţi" ale cretinoizilor.
Ne-a atras atenţia mai mult decât alte personaje nu doar datorită sincerităţii sale fruste şi ne-am oprit asupra ei deoarece a mai comis recent una dintre acele stupide şi aberante propoziţii care o definesc atât de rotund.

 

Crăciun & Hanuka?

Într-o revistă colorată starleta se pronunţă - profund, cum altfel - "Despre Crăciun şi despre deriva din presă". Deriva ca deriva, dar cât despre Crăciun, laureata poziţiei 55 spune cam aşa: "Crăciunul este o sărbătoare frumoasă, veselă, care, alături de Hanuka, sărbătoarea similară evreiască, dă strălucire" etc şamd. "Diva" o ţine tot aşa povestind cum sărbătoreşte ea şi Hanuka şi Crăciunul la un loc, cum împodobeşte bradul şi aprinde lumânările de Hanuka, cum îşi face ea bilanţuri personale şi aşa mai departe, până la greaţă.

Celebrarea Crăciunului, a Naşterii Domnului, a lui Iisus Mântuitorul, nu are nici în clin nici în mânecă cu Hanuka, o sărbătoare evreiască care celebrează victoria Macabeilor asupra grecilor. În plus, raportarea evreilor şi a creştinilor la Iisus este antagonică - total diferită ca percepţie. Iisus, Naşterea şi Învierea sa nu au nici un fel de semnificaţie comună pentru creştini şi evrei. Dimpotrivă. Nici un fel de putere nu ar putea aduce la reconciliere, pe o poziţie apropiată, "platformele" creştinilor şi evreilor pe această temă.

 

Diva Judith

În 2004 Mihaela Rădulescu se căsătorea, în secret, cu omul de afaceri Elan Schwartzenberg, tatăl copilului ei. Omul de afaceri de origine israeliană Elan Schwartzenberg este un evreu potent, cu o avere estimată la 65-70 de milioane de dolari şi este prezent în primii o sută din topul celor mai bogaţi români (?), întocmit de revista "Capital". Imobiliarele şi panotajul exterior sunt cele două domenii principale care i-au adus succesul pe piaţa românească. Succesul său principal a fost însă convertirea moldovencei Mihaela la iudaism, în Israel, fiind botezată cu numele Iudith.

După convertirea la religia mozaică, într-un interviu luat de Marius Tuca, "Diva" Judith (ex Răduleasca) a declarat că nu se mai întoarce la Ortodoxie fiind convinsă mai degrabă de iudaism:

Marius Tucă: Ce faci cu religia? Te mai întorci la ortodoxie?

"Diva" Judith - Nu, nici nu mai încape vorbă.

MT: Şi dacă ar fi să te căsătoreşti din nou?

"Diva" Judith - Nu mai poate fi luat în calcul nimeni din acest punct de vedere. Eu am trecut foarte convinsă la această religie şi cu ea am să mor.

MT: Deci nu va mai fi altă căsătorie?

"Diva" Judith - Dacă va exista, va exista în aceste condiţii. Nu mă interesează o compatibilitate religioasă, ci aceea sufletească. Copilul meu va creşte în aceeaşi religie cu mine şi cu tatăl său".

 

Sincretism versus cretinism

Dacă am avea în Mihaela Rădulescu o colaboratoare la "Dilema" lui Andrei Pleşu, aflat mai sus pe lista cretinilor care votează "vedete" am putea-o suspecta de mai ştiu eu ce sincretism neo-moldav, eventual. Sincretismul este, conform DEX, un  amestec de doctrine filozofice şi religii diferite şi contradictorii care au fost reunite în mod forţat (ignorându-se deosebirile dintre ele). Dacă Mihaela-Judith ar avea propensiune către ale spiritului, am putea crede că a trecut printr-o fază de apostazie, (renegare publică a credinţei), atunci când a declarat public că se leapădă de ortodoxie şi trece, convinsă, la iudaism. Poţi renunţa însă cu adevărat doar la ceea ce posezi, iar la Judith este neclar dacă a avut parte vreodată de vreo altă "credinţă" decât în ban ("credinţă" care poartă şi un nume, numele lui Mamona).

Mult mai plauzibilă mi se pare ideea că în mintea divei totul este un fel de haloimăs inept, şi că apropierea sa de propriul său electoral cretin este determinantă ca sursă de înţelegere a străfundurilor sale.

Scrieun comentariu

Se poate introduce HTML

(c) 2012 roncea.net & George Roncea. Toate drepturile rezervate.