A+ A A-
10 Iul
Voteaza acest articol
(2 voturi)

Basescu a murit. Traiasca Basescu!

LOVE HIM OR HATE HIM

Traian Băsescu este omul (politic) pe care fie îl aplauzi, fie îl înjuri (uneori la modul obsesiv și iresponsabil din punct de vedere al logicii). Cale de mijloc nu există. Pentru mine acest lucru reprezintă o calitate intrinsecă pentru indivizii care au marcat într-un fel sau altul istoria la nivel macro sau/și micro. E o axiomă, de fapt.

De Traian Băsescu “m-am izbit”, prima dată (aproape ca Nichita, secondat de Alifantis ) în primele săptămâni ale lui octombrie 2004. Atunci, ajuns pentru prima oară în București, în calitate de student masterand, intram în vâltoarea campaniei electorale bicefale pentru alegerile prezidențiale și parlamentare.

Nu aveam blog ca să fac liste de candidați (cu tot cu statistici la pachet), să vorbesc despre eventualele prime doamne ale României post-alegeri, să analizez candidații non-conformiști, să trec în revistă spoturile electorale de doi bani sau să produc frumusețuri inspirat din reclame Durex.

Nu aveam nici măcar interesul de a urmări evoluția sloganurilor și updatările de site-uri ale candidaților, nu aveam aparat foto să iau Bucureștiul la pas pentru a surprinde mostre electorale, să observ consternat manipulări de înaltă clasă, alături de sondajele de ultimă oră și exit-polluri, pentru a încheia glorios cu o adevărată radiografie a alegerilor prezidențiale, așa cum se întâmpla în 2009.

CELE 2 MANDATE

În 2004, în ziua decisivă a alegerilor, eram prin Rahova, unul din cele două cartiere din București în care luxul nu e la el acasă, împreună cu un prieten pe care, după politici active de persuasiune de “Get out the vote”, l-am convins să se prezinte conștiincios în fața urnei pentru a-și îndeplini datoria de cetățean. În acele zile, ca de obicei, când vine vorba de politică, alegerea se făcea între 2 rele. Însă, răul reprezentat de Adrian Năstase, avându-l în spate pe Ion Iliescu, era atât de mare încât Traian Băsescu mi se părea sfânt încă de pe-atunci.

În 2004, Traian Băsescu obține președinția României în ritmuri de “România, trezește-te!”.

5 ani mai târziu, în 2009, Zeus avea să repete isprava, de data asta în fața Prostănacului Mircea Geoană aka Președintele exit-pollurilor.

VIITORUL POST-2014

Despre viitorul lui Traian Băsescu s-a vorbit un pic înaintea celui de-al doilea tur al scrutinului prezidențial din 2009. Atunci, naivii încă mai sperau la un Băsescu nepreședinte. Nu a fost să fie. S-a revenit ulterior pentru a vorbi de o nouă suspendare după alegerile parlamentare din 2012 prin eforturile struțo-cămilei de pe eșichierul politic dâmbovițean – Uniunea Social-Liberală.

Despre viitorul său post-2014 Băsescu a spus că îl vede în afara politicii. Îl vede cineva pe Băsescu jucând un rol ca cel al lui Emil Constantinescu, participant la conferințe și evenimente neimportante din punct de vedere mediatic? Nu prea cred. Îl vede altcineva jucând rolul unui președinte de onoare, gen Ion Iliescu, ce să își consume potențialul politic prin jocuri de culise interpartiinice? Mai degrabă așa. Totuși, un cel de-al treilea scenariu, unul în care Băsescu să ajungă în fruntea Guvernului României pare unul pe care aș îndrăzni să pariez cu ceva mai multă încredere.

Dar astea sunt doar speculații și dări cu presupusul privind un viitor de care nu suntem sigur că va fi la fel de colorat ca trecutul lui Traian Băsescu, unul marcat de numeroase momente deocheate.

BĂSESCU – ONE MAN SHOW

Primul pe listă ar fi, evident, episodul campaniei din 2004, una marcată de un slogan ce acum face parte din folclor – Să trăiți bine! Chiar dacă, așa cum prinsesem o frântură de conversație în troleibuzul 79 (porțiunea Gara de Nord-Foișorul de foc ) din timpul campaniei electorale respective în timp ce treceam pe lângă un panou al viitorului Președinte al României, un cadru militar pensionat îi reproșa, imaginar, evident, candidatului Băsescu faptul că salută neavând capul acoperit. Avea dreptate.

În campania din 2009, deși fără un slogan la fel de puternic, Băsescu a revenit cu niște spoturi virale de mare succes.

Apoi, de neuitat este și lăcrimarea lui Băsescu la retragerea “bunului prieten” Theodor Stolojan din cursa pentru președinție în același an 2004.

La câteva zile după, avea să apară celebra “Adriane, nici nu știi, cât de mic începi să fii”, replica lui Traian Băsescu, candidat PNL-PD aka Alianța “DA”, la lansarea în cursa penru Cotroceni, adresată lui Adrian Năstase.

Lăcrimatul din 2004 se reia în 2009, odată cu lansarea unei alte perle “Să-ți fie rușine, Dinu Patriciu!”. Lui Dinu Patriciu i se bătea obrazul pentru grava manipulare cu copilul care se pretindea că ar fi fost lovit de contracandidatul lui Mircea Geoană, favoritul mogulilor.

Tot în registul folcloristic se încadrează și cele două reacții de după aflarea rezultatelor alegerilor prezidențiale în 2004 și 2009.

Muie, ți-am spus!

E un fleac, i-am ciuruit!

PRIMUL PREȘEDINTE AL ROMÂNIEI SUSPENDAT

Traian Băsescu a intrat și va rămâne în istoria României ca primul președinte suspendat de Parlament. Se întâmpla în 2007. Atunci au fost momente ușoare de confuzie când președintele suspendat și-a anunțat mai întâi decizia de a demisiona, i.e. alegeri prezidențiale anticipate, revenind apoi și pledând pentru organizarea unui referendum care l-a readus în legitimitate.

În ziua suspendării am mers în Piața Universității, la un miting pro-Băsescu, zi în care Cozmin Gușă își luase pumni în cap de la cei adunați să protesteze contra deciziei celor 322 de parlamentari, alergând apoi rușinos să se adăpostească la Intercontinental. Tot atunci am fost martorul unei alte scene penibile când dintr-una din mașinile SPP-ului care îl însoțeau pe Băsescu unul din bravii bodyguarzi și-a scăpat Kalașnicov-ul pe jos la demararea din zona Pieței Universității.

Cine își mai aduce aminte de celebrele colaje/desene folosite ca avataruri pe Yahoo Messenger cu Băsescu având mâinile la gură?

La un an după referendum, președintele reconfirmat deschidea cetățenilor, în semn de recunoștință, porțile Cotroceniului.

BĂSESCU vs. JURNALIȘTI

În octombrie 2006, Traian Băsescu a spus despre ziaristul Ovidiu Zară, pe atunci la cotidianul Curentul, că este “găozar”. Zară l-a întrebat dacă dintr-o afirmaţie a preşedintelui se poate înţelege că în SRI nu mai sunt ofiţeri ai fostei Securităţi. Preşedintele a răspuns: “Dacă aveţi nevoie de un titlu pentru ediţia de mâine, deja îl aveţi”. La finalul unor declaraţii de presă de la sediul SRI, Băsescu a spus: “Câte un găozar d’ăsta crede că ne poate întinde capcane în modul ăsta”. Remarca preşedintelui a fost confirmată de alţi doi ziarişti şi de un cameraman care se aflau în spatele preşedintelui. Zară s-a simţit vizat şi i-a spus lui Băsescu: “Generoasă remarcă, domnule preşedinte!”, iar Băsescu i-a răspuns: “Altă remarcă nu am să vă fac”.

A fost doar unul din episoadele interacțiunii nefericite dintre Președintele României și “sclavii mogulilor”, jurnaliștii afiliați politic și financiar. Au urmat “păsărică”, ““vii la mine şi îţi fac respiraţie gură la gură” și “întrebările de minimă inteligență”. Evident, cel mai cel din toate e scandalul cu “țiganca împuțită”.

ÎNGER ȘI DEMON

Pentru unii, Traian Băsescu va rămâne încadrat pentru totdeauna în limitele unei descrieri succinte de “dictachior”, bețiv (inclusiv unul care urcă la volan după nițel alcool, aduceți-vă aminte de episodul cu Gigi Becali la restaurant ), incult, afemeiat și tată de odrasle agramate cu “succesuri” în viață.

Pentru alții, Traian Băsescu va rămâne ca luptător cu moguli, reformator (introducerea votului uninominal, voturile în colegii din afara României și intența, nerealizată, din păcate, de comasare celor două camere ale Legislativului și reducerea numărului de deputați), cel sub președinția căruia România a intrat în Uniunea Europeană și a organizat un Summit NATO la București, omul politic care a vorbit despre Rusia și “Marea Neagră care nu este lac rusesc”, cei care nu a avut nicio problemă să le vorbească ungurilor despre “niciun fel de autonomie pentru Ținutul Secuiesc”, amintindu-le că “România e stat național, suveran, independent” și dătător de cetățenie română basarabenilor. Anume ultima ipostază mi-l face preferabil oricăror altor politicieni români de prim rang – îngrijirea de românii de lângă România (aici încadrându-se și vizita istorică de săptămâna această în Valea Timocului, de exemplu, a lui Traian Băsescu).

BĂSESCU ȘI BASARABENII

Primul preşedinte al României care a rezidat la Cotroceni timp de 5 ani a ştiut mereu să-şi contureze cu abilitate predispoziţia sufletească, vag electorală, pentru “fraţii noştri de peste Prut”, marcând cu măiestrie slam-dunkuri în coşul simbolismului întins acrobatic pe coarda sufletismului politizat.

Prima vizită oficială a lui Traian Băsescu în calitate de preşedinte al României a fost la Chişinău (21 ianuarie 2005). Băsescu afirma la acea vreme:

România garantează că va fi cel mai puternic avocat în favoarea progresului către Vest şi a integrării Republicii Moldova în structurile europene… suntem hotărâţi să tratăm Republica Moldova cu tot respectul cu care trebuie să fie tratat un stat independent şi suveran.

Discursul prezidenţial-băsescian a oscilat cu periodicitate între formula recunoaşterii independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova (ca mai sus) şi cea a unei atitudini patriarhale, venită, fie ca replică la declaraţiile ostil-şizofrenice ale miliţianului de la Chişinău, Vladimir Voronin, la adresa României, fie ca un simplu reflex de bun simţ istoric, ar spune unii, de naivitate forţată ar spune alţii. Osicilaţia respectivă o regăsim, par exemple, la doar 3 zile după fragmentul de declaraţie de mai sus. 24 ianuarie, 2005, ceremoniile desfăşurate la Iaşi cu ocazia aniversării Zilei Unirii Principatelor Române:

România şi Republica Moldova sunt două state independente, suverane, dar care au acelaşi popor. Marele Cuza ne obligă să ne gândim şi la moldovenii de dincolo de Prut. Nici un istoric nu va reuşi să-l împartă pe Eminescu în două: o parte din Eminescu de-o parte a Prutului şi altă parte în cealaltă parte a Prutului, nici un critic literar nu va reuşi să-l împartă pe Ion Creangă şi nici un istoric nu va reuşi să-l împartă pe Ştefan cel Mare

Oscialaţia a fost ulterior instituţionalizată lexical prin formula “acelaşi popor, două state”, “un popor vremelnic despărţit şi care are datoria să se regăsească împreună în Uniunea Europeană”.

A DOUA SUSPENDARE

Vorbeam mai sus de viitorul post-2014 al președintelui Traian Băsescu. Se pare însă că există toate premizele necesare pentru ca Băsescu să nu își mai ducă la bun sfârșit cel de-al doilea mandat dată fiind decizia de suspendare a acestuia luată astă de Parlamentul României și considerată de multe voci, inclusiv externe drept un nou pas în violarea democrației în România. Motivația deciziei de inițiere a procedurii de suspendare de către USL-iști este una ilară de-a dreptul, vorba lui Cristian Tudor Popescu:

Din punct de vedere juridic, dacă preşedintele ar urma să fie direct demis, fără referendum, actul USL ar fi insuficient pentru o astfel de sentinţă. Lui Băsescu i se pun în sarcină tot felul de declaraţii pe care ni le amintim cu toţii; pe baza lor poţi să-ţi faci o părere despre politicianul, democratul şi omul Băsescu, dar strict juridic, chiar dacă cineva declară că a comis sau va comite o crimă, aceasta nu e o dovadă suficientă pentru condamnarea respectivului. În Justiţie e nevoie de fapte. Că Traian Băsescu a condus în mod discreţionar guvernele Boc şi Ungureanu, asta s-a văzut şi se datorează slugărniciei celor doi, dar preşedintele nu a semnat vreun document peste guvern şi premier care să-l acuze efectiv. Slugărnicia nu e trecută în Constituţie.

Tăierea salariilor şi pensiilor bugetarilor a fost anunţată, arogant, chiar dispreţuitor, dar numai anunţată de T. Băsescu, nu el a semnat hotărârea de guvern. Fiecare dintre capetele de acuzare este discutabil în acest mod.

Sau colega lui CTP, Leila Munteanu:

…textul suspendării preşedintelui României, în termeni juridici, e un poem în proză, iar procedurile aduc al dracului de mult cu o execuţie sumară.

Avizul Curții Constituționale de mâine nici nu mai contează în această ecuație, el fiind unul consultativ.

AL TREILEA MANDAT?

Paragraful 4 al Articolului 81 al Constituției române spune următoarele:

Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.

În acest context, fostul senator PD-L, actualmente senator independent, a declarat astăzi că o posibilă demitere prin referendum a președintelui Traian Băsescu îi va da acestuia șansa de a candida la un nou mandat la Palatul Cotroceni.

Iulian Urban:

Erau două mandate şi atât, dar şi în Constituţie, unde se reglementează durata şi modul de desfăşurare al unui preşedinte, se spune foarte clar că în situaţia în care mandatul nu este dus până la capăt, persoana în cauza mai are dreptul la un nou mandat.

Am tot căutat să văd unde există vreo prevedere privind mandatul complet sau incomplet, nu am găsit. La fel cum nu am găsit vreo prevedere privind situația în care un președinte aflat la un al doilea mandat, odată demis, are sau nu are dreptul să candideze pentru un nou mandat. O altă lacună într-o Constituție bolnavă.

Vorbim însă total ipotetic pentru că odată pierdută președinția la referendum nu prea cred că poți găsi suficiente resurse pentru a reintra într-o cursă prezidențială.

MIZA SUSPENDĂRII ȘI PRECOCITATEA USL

Dincolo de acapararea tuturor pârghiilor puterii în stat de către USL, una din mizele semiascunse ale suspendării lui Traian Băsescu este grațierea lui Adrian Năstase – Însuși ajuns la pârnaie după câteva scene demne de clowni celebre, precum și evitarea unui scenariu similar pentru Dan Voiculescu, cel care și-a anunțat recent demisia din Senat. Anume acest obiectiv i-a făcut pe Ponta și Antonescu să se grăbească în a-l evacua pe Traian Băsescu de la Cotroceni și a resuscita, fără să vrea, un partid și un om politic aflate înt-ro agonie sigură.

Emil Cociu, Calendarul lui Voiculescu = şansa lui Băsescu:

… referendumul pentru demiterea preşedintelui găseşte societatea civilă alertată şi comunitatea internaţională avertizată în privinţa planurilor USL, dar mai ales faptul că îi oferă lui Traian Băsescu, chiar dacă o să fie demis, ultima şansă de a coagula Opoziţia în vederea alegerilor din toamnă. Iar referendumul va polariza încă o dată electoratul. La sfârşitul anului, după ce opoziţia ar fi fost mică şi divizată, Traian Băsescu ar fi fost oricum înlăturat. Acum îi mai dau o şansă. Astfel, în locul unei victorii previzibile pentru alegerile din toamnă, şi o înlăturare definitivă a lui Traian Băsescu după, USL îşi riscă pripit şansele şi dă unui PDL anost şansa unui nou început.

Una din ultimele acțiune reprobabile ale USL-iștilor s-a consumat astăzi: Guvernul a modificat în ședința extraordinară de joi legea referendumului. Prin această modificare se urmărește suspendarea președintelui într-un mod mai simplu. Președintele va putea fi demis cu voturile a jumătate plus unu din numărul cetățenilor care s-au prezentat la vot. Potrivit legii în vigoare, referendumul este valid și președintele poate fi demis cu voturile a jumătate plus unu din numărul cetățenilor cu drept de vot.

BĂSESCU, TWITTERUL ȘI BLOGUL

Azi unii au făcut știre din faptul că Traian Băsescu și-a reactivat contul de Twitter după o pauză de câteva sute de zile – semn de început de campanie. Unii le-au și numărat – 864. Din păcate, a făcut-o împiedicându-se într-ale exprimării. Mă întreb cine-o fi luând bani pentru a Twitterui în calitate de șef de stat. O fi Eugen Tomac, copilul de mingi al președintelui.

Alții au căutat cu disperare blogul lui Traian Băsescu – www.basescu.ro – ajungând p-aici că tot am scris la un moment dat despre blogul respectiv, articolaș ce a adunat deja peste 100 de comentarii.

Deși la un moment dat www.basescu.ro era redirecționat spre site-ul președinției, www.presidency.ro, acesta este acum indisponibil.

BĂSESCU A MURIT! TRĂIASCĂ BĂSESCU!

Una peste alta, Traian Băsescu a fost și rămâne omul care a avut mereu un fel propriu de a face lucrurile. O recunoaște până și dușmanul de moarte al acestuia care pare să afișeze semne de dat din coadă, mai nou.


Va fi demis, nu va fi demis, sunt sigur că Băsescu mai are multe cuvinte de spus în politica românească.

Sursa: http://inconstantin.ro/2012/07/video-basescu-a-murit-traiasca-basescu.html#more-28597

 

Comentarii

 

    • George Roncea cum este vazut Traian Basescu de un basarabean. un basarabean inteligent
      acum 16 ore · · 4
    • Tiberiu Dumitrache a fost primul care avizitat Timocul in 2009
      acum 16 ore · · 2
    • Alexander Desconocido a venit ca un nimeni si acum pleaca ca un nimeni...
      acum 13 ore ·
    • Janine Dean n-a venit ca un nimeni. nicidecum.
      acum 13 ore · · 1
    • Gina Valentina
      EU imi iubesc presedintele si tara , sunt taranca nu am nimic . imi muncesc pamantul cu sapa Nu inteleg de ce uni vor un alt presedinte? pe banii cui se fac alegeri? Inteleg ca uni traiesc bine in Romania .. probabil cei care nu trag sapa de coada ......Cred ca aceasta mizerie politica in care uni vor sa inlocuiasca Presedintele are repercursiuni si asupra noastra ca popor , ca tara cu certitudine aceasta goana dupa ciolan a polticienilor care sunt inbogatiti din sudoarea noastra prin taxele si saracirea noastra . prin nedreptatile pe care le primim daca ne adresam justitiei prin umilirea noastra deoarece noi taranii suntem singuri care mai muncim ...DE ce ati izgonit Presedintele Romaniei , democratilor?
      acum 12 ore · · 1
    • Enescu Irene Este cred cel mai bun articol citit de mine de la inceputul anului si eu chiar citesc mult. Mi a placut sincer. Si eu cred ca Basescu mai are inca multe de spus.
      acum 11 ore · · 1
    • Angela Martaniuc-Cojocaru Sa speram si sa mizam pe intelepciunea intregului popor romanesc! Basescu trebuie sa revina!
      acum 2 ore ·
Ultima modificare pe Duminică, 15 Iulie 2012 10:09
George Roncea

George Roncea

Email: roncea@yahoo.com

 

 

Scrieun comentariu

Se poate introduce HTML

(c) 2012 roncea.net & George Roncea. Toate drepturile rezervate.