....recentul interviu acordat de Eugen Tomac publicatiei Timpul de la Chisinau i-a starnit lui Ion Iliescu convulsii atroce
(
http://www.timpul.md/articol/eugen-tomac-secretar-de-stat-pentru-romanii-de-pretutindeni-romania-si-r--moldova-impreuna-in-europa--32644.html). Batranul kaghebist a reactionat spumegand la remarca facuta de Tomac la adresa sa: "
Iliescu a ignorat şi a descurajat orice iniţiativă de apropiere a românilor dintre cele două maluri", in anii '90, cand marile puteri Marea Britanie si SUA au avizat pozitiv sansa Reintregirii.
Neagu Djuvara a descifrat intr-o conferinta organizata de OSB, organizatia studentilor basarabeni din Bucuresti (www.basarabeni.ro), motivele atitudinii lui Ion Iliescu, de respingere a proiectului Unirii, in anii '90. Istoricul liberal a precizat ca "nevasta rusoaica a lui Ilici s-a opus din rasputeri ideii Unirii", in contextul destramarii URSS, cand basarabenii au venit la Bucuresti pentru a propune proiectul Reintregirii, conducerii politice a Romaniei, reprezentata atunci de Ion Iliescu.
Dezvaluirea lui Neagu Djuvara este completata de dezvaluirile diplomatului Aurel Preda, autor al unui volum de memorii, in care este cuprinsa si relatarea perioadei anilor '90. In cartea diplomatului Aurel Preda, „Memoriile unui diplomat oarecare“ (oferita de acesta si lui Ion Iliescu) este descris momentul anilor '90, cand a fost ratata o ocazie cu totul aparte a realizarii Reintregirii...
Ambasadorul Aurel Preda relateaza ca s-a intalnit in octombrie, in Parcul Bordei din Bucuresti, cu Vasile Nedelciuc, presedintele Comisiei de politica externa din Parlamentul de la Chisinau. La aproximativ 50 de metri veghea atent Anatol Plugaru, seful Serviciului de Informatii si Securitate al republicii. Nedelciuc i-a transmis lui Aurel Preda propunerea lui Mircea Snegur de a-i asigura o functie de vicepresedinte al Romaniei in schimbul reunificarii. Mai precis, parlamentarii, pe care Ion Iliescu ii domina foarte usor, sa introduca in textul noii Constitutii o prevedere privind mentionarea functiei de vicepresedinte al Romaniei pentru presedintele R. Moldova, oricare ar fi fost acela, iar unirea se facea.
Aurel Preda a transmis oficial informatia printr-un raport supervizat de Ministerul Afacerilor Externe catre presedintele Ion Iliescu. Nici o reactie de la Cotroceni. Vasile Nedelciuc si Anatol Plugaru au revenit in acelasi loc peste o luna, insistand pentru obtinerea unui raspuns. „Uite, noi credem ca am exagerat. Renuntam la postul de vicepresedinte al Romaniei, dar solicitam un post de senator de drept pentru presedintele Snegur“, a spus Vasile Nedelciuc. Conform uzantelor, Aurel Preda redacteaza un nou raport catre Ion Iliescu. Nici un raspuns.
Noi chiar credeam atunci in reunificare. Am insistat pe langa Snegur ca Declaratia de independenta s-o citeasca cineva clar si sa spuna populatiei adevarul. Se stransesera aproximativ un milion de basarabeni in Piata Centrala din Chisinau. A vorbit un scriitor din Gagauzia, care nu prea stia nici ruseste, nici romaneste, dar a spus un lucru extraordinar: „Oameni buni, am fost prosti pentru ca am fost saraci; am fost saraci pentru ca am fost prosti. Daca vrem sa scapam de saracie, nu mai trebuie sa fim prosti si de aceea trebuie sa ne unim cu Romania“. Insusi Snegur mi-a talmacit ce spunea scriitorul. Oamenii din piata plangeau si se imbratisau, asa ca sa nu-mi spuna mie nimeni ca basarabenii nu voiau unirea“, isi aminteste Aurel Preda.
Primele semne ca „emanatii“ moscoviti ai lui Ilici nu voiau sa auda de Unire au aparut cand ambasadorul Aurel Preda, care primise misiunea insarcinat cu afaceri, a propus sa nu se spuna ambasada la Chisinau, ci reprezentanta Bucurestiului la Chisinau. Teodor Melescanu nici n-a vrut sa auda.
„Dupa cele doua intalniri cu Vasile Nedelciuc, am mai avut o revelatie la Iasi, in cadrul unei comisii mixte a granicerilor. Comandantul trupelor de graniceri din Romania era generalul Dumitru Luca. Noi am propus ca paza frontierelor R. Moldova sa fie asigurata numai de catre Romania, astfel ca paza sovietica sa fie inlaturata. In urma raportului nostru catre presdintele Ion Iliescu, nu s-a primit nici o reactie. Lui Iliescu nici nu i-a trecut prin cap sa faca unirea.“
Pe-atunci, Ministerul Afacerilor Externe de la Chisinau era sprijinit consecvent de Directia Juridica si a tratatelor din MAE de la Bucuresti. Ulterior, Marcel Dinu a schimbat radical orientarea de la MAE Bucuresti, iar Ion Iliescu il asculta orbeste.
„Daca Ion Iliescu accepta, se facea unirea atunci. Sigur, cei de la Chisinau ar fi pus niste conditii asa cum a procedat si Pantelimon Halipa la 27 martie 1918 sau ca Iuliu Maniu pentru Transilvania. Ion Iliescu nu mi-a transmis macar un formal „Multumesc!“…
......
voi reveni curand cu detalii despre Marcel Dinu, un kaghebist din MAE binecunoscut, al carui rol sau in nimicirea oricarei sanse a Basarabiei este mai putin cunoscut publicului larg. In spatele lui Marcel Dinu s-a aflat in permanenta Ion Iliescu.