S-ar crede că s-a rupt lanţul de iubire după cununia fastuoasă dintre Ghiţă-Vîntu, relaţie de amor carnal iscată pe fondul zornăitului de cătuşe ale DNA-ului, pe la fereastra lui SOV. Îi mai lega şi karma - conexiunea intereselor comune Vîntu-PSD, partid unde Sebi are toate uşile deschise prin relaţia specială cu Victor Ponta, dar şi prin relaţia dintre primul său milion de parai (şi următoarele) cu Partidul ce era (este) în tot şi toate.
Mariajul dintre cei doi a fost văzut ca o oportunitate de rebrănduire a ciomagului media utilizat de SOV, discreţionar. Ecuaţia amoroasă părea mai mult decåt promiţătoare, cel puţin pentru Vîntu, cåtă vreme Sebi băga banii în „organizaţie“, instrumentul său de luptă împotriva lui Băsescu, iar el rămânea acţionar. Sebastian Ghiţă a preluat managementul postului Realitatea TV pentru o perioadă de cinci ani, urmând ca în perioada contractuală să achite datoriile postului, prin aducerea televiziunii pe plus în contabilitate şi eventual să îşi scoată şi pârleala.
Dragostea din tei s-a transformat însă într-o înghesuială penibilă, o circotecă cu malaci de-ai lui Vîntu şi Sebi care se îmbråncesc în jurul contorului de curent al Realitatea TV, ameninţări şi acuzaţii reciproce, telefoane disperate la 112, echipaje de poliţie aduse în faţa Casei Scånteii, să păzească soclul statuii lui Lenin, porcăială prin comunicate de presă, ceva foarte asemănător telenovelelor la modă din ultimele zile, cu Iri pedofilu’ versus Moni prostituata, Pepe jefuitu’ şi Zăvoranca pseudo-gravida.
Show-ul din jurul Realitatea TV
Ghiţă l-a reclamat pe Vîntu şi susţine că acesta vrea să-l gazeze, ca un nazist feroce, ba mai mult, Ghiţă zice că Vîntu i-ar mai fi promis şi că-l sădeşte la baza butaşilor de viţă de vie din dealurile Moldovei. Savuros. Original. Cutremurător. Vîntu iese şi el public şi zice sibilinic că Sebi e neserios, ba chiar „cel mai neserios partener“ din viaţa sa atåt de marcată de infidelitate. Pånă una alta, i-a plasat neseriosului în coastă un personaj aparte, un tip serios dacă ne luăm după cicatrici, pe numele său Ion Ilie, zis Nelu Legiune, un domn care pe vremuri ar fi urmat să-i ia maul lui Cătălin Harnagea, după cum a descris pe larg colegul Dan Focşeneanu în numărul trecut al „Curentului“.
Personajul fioros pe care Sorin Ovidiu Vîntu îl impune drept reprezentant al acţionarului în Consiliul de Administraţie al Realitatea Media SA nu e singur cu trupul, ci a venit după el cu peste 40 de malaci în sediul Realităţii. Din scaunul său cu rotile, de la butoane, Vîntu a pilotat operaţiunea ceråndu-i lui Ghiţă să modifice termenii contractului de management şi să semneze un act adiţional care să-i permită lui SOV controlul editorial, în caz contrar urmånd ca Neluţu Legiune să-i rupă mâinile şi picioarele şi să se pişe cu boltă pe restul corpului dezarticulat al lui Sebi.
Sebi, un tånăr încă sensibil, nu are un băiat de calibrul lui Neluţu pe långă el, mâna sa dreaptă Alexandru Iacobescu, administrator al echipei de baschet Asesoft, apărut odată cu semnarea actelor, în board-ul administrativ al Realitatea, fiind priceput doar la jocul de baschet, nu şi la joaca cu båtele de baseball pe cårca partenerilor.
Chestiunea pare să se încingă de la o zi la alta. SOV anunţă că rupe hårtiile semnate cu neseriosul de Ghiţă, se aruncă de o parte şi de alta plångeri penale şi acuze de „manopere ce par să aibă un caracter ilicit“ - brrr...
Ghiţă şi Vîntu - unitatea în diversitate a hahalelelor penale
Circul ori are un şpil - adică e praf în ochi - ori e vorba doar de o şmenuială clasică între hahalere, cum ar veni lupta între generaţii. Că nici Ghiţă nu e copil chiar de ţåţă. Evident, pedigree-ul său nu se compară cu al lui SOV, gestionarul de aprozar cu bulău la activ, dar e loc de mai bine întotdeauna. Deocamdată Ghiţă este judecat, în Dosarul nr. 4758/3/2006, înregistrat la TMB în 2 februarie 2006, doar pentru complicitate la înşelaciune în formă continuată în dauna statului romån în concurs de infracţiuni cu fals în declaraţii, riscånd pentru aceasta 15 ani de închisoare la care, dacă judecătorul consideră că „acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de până la 5 ani“ pentru concursul de infracţiuni şi încă cinci ani pentru infracţiunea continuată.
Subţire pe långă SOV, dar totuşi comparaţia are şi altă perspectivă dacă avem în vedere că la 22 de ani Ghiţă, deja om de afaceri, apucase să dea, ca orice om de afaceri serios, şi nişte declaraţii la Parchet în timp ce, în tinereţea-i zbuciumată, Sorin Ovidiu Vîntu îngheţa în fundul unei consignaţii pricăjite din orăşelul Roman, încălzindu-şi pe o farfurioară din tablă, la reşou, o måncărică de cartofi. Imaginea lui SOV înfulecånd måncărica adusă la borcan de Angelica şi tremurånd între cårpe mucegăite aduse din Turcia nu consonează cu imaginea lui Sebi, la aceeaşi vårstă, deja şmecher de softuri între petroliştii din Prahova, judeţ unde SRI-ul lui Măgureanu a tras nişte învårteli de mare artă, ce au lansat o nouă generaţie de baschetbalişti profitori ai sistemului.
Ghiţă joacă o inocenţă futilă anunţånd acum că „a înţeles că, în fapt, avem de-a face cu un grup mafiot, coordonat de domnul Sorin Ovidiu Vîntu, care este implicat în activităţi de crimă organizată, spălare de bani, escrocherie, şantaj, utilizarea sau ameninţarea cu utilizarea violenţei fizice“.
Ca să vezi chestie, abia acum a înţeles Sebi cum stă treaba cu Vîntu! Probabil că nici despre Sereş, cånd îl năşea cu mare pompă, nu ştia că este trădător implicat în acţiuni de spionaj în beneficiul unei mafii străine, cu un viitor în care este posibil să se întålnească, la pårnaie, că este deja trimis în judecată, poate chiar cu actualul partener al lui Sebi, domnul SOV. Mai frumos ar fi ca toţi trei, naşul, finul şi golănaşul, să se reîntålnească - nu pe ponton, ci într-un salon cu gratii rezervat hahalelelor. Bine, asta într-o Romånie ideală, desigur, nu în Romånica asta.
Ghiţă şi precedentul Dan Andronic
Tot scandalul ăsta dintre SOV şi Ghiţă ridică însă nişte semne de întrebare. Pe Ghiţă îl lua de mult aghiuţă dacă treaba era pe naşpa cu adevărat. Ghiţă afirmă într-un comunicat (nepreluat pe propriul său post TV, culmea independenşei editoriale!) că „a fost realmente surprinzător pentru noi să constatăm că Sorin Ovidiu Våntu şi asociaţii săi au decis să utilizeze metode profund imorale şi total în afara legii, precum şantajul şi ameninţarea, iar Consiliul de Administraţie al SC Asesoft Internaţional SA solicită instituţiilor statului protejarea vieţii şi integrităţii fizice a membrilor CA şi a familiilor acestora.“
Integritatea ca integritatea, e greu de spus dacă este un termen ce poate fi asociat cu controversatul Ghiţă, dar problemele cu fizicul chiar pot fi serioase. „Curentul“ a trecut în revistă problemele cu fizicul suferite de către unii dintre cei care i-au stat în cale lui SOV. Dacă Harnagea a scăpat cu viaţă pånă la urmă - ori că i s-a făcut milă de el lui Neluţu, ori că a devenit neinteresant pentru Vîntu - alţii au avut o soartă amară.
Pe lista lui Vîntu s-au aflat pe långă fostul şef al SIE şi alte personaje, parteneri neserioşi ori ba, care-i încurcau afacerile - Dan Andronic, Dan Fischer, Costel Bobic, Petre Mihai Băcanu.
Documentele aflate în posesia redacţiei „Curentul“, obţinute de la o gardă de corp a lui SOV, arată că Dan Andronic ar fi urmat să fie răpit şi „adus la discuţii“ la vila lui Vîntu, „dialog“ care s-ar fi putut încheia pe traseul Lacul Morii, cu o bucată de ciment atårnată de gåt.
Varianta plantării la rădăcina butaşilor de viţă de vie din dealurile Moldovei este, se pare, rezervată de Vîntu doar partenerilor de nivelul lui Ghiţă, dacă divorţul celor doi este autentic.
„Curentul“ a prezentat încă din anul 2006 date care puneau în lumină ideea unor conspiraţii criminale prin care au fost înlăturate personaje-cheie, martori care îl puteau incomoda pe Sorin Ovidiu Vîntu. Astfel avem cazul lui Camenco Petrovici - fost preşedinte al CEC, semnatarul contractului de cauţiune-fidejusiune cu SOV Invest, inculpat în dosarul FNI. După ce Camenco a aflat, în august 2004, că Ministerul Public a solicitat schimbarea încadrării juridice , fiind pasibil la o pedeapsă cu închisoarea de până la 20 de ani, s-a lansat într-o serie de acuzaţii la adresa lui SOV. La scurtă vreme după intervenţia sa, Petrovici a decedat... în urma unui atac vascular cerebral.
Tot de atac vascular cerebral a murit şi Mihai Tirigan - fost ofiţer DSS devenit un personaj-cheie în Gelsor, alături de colonelul Victor Velişcu şi de colonelul Constantin Rudăreanu (fost ofiţer DIE şi ex-şef de cabinet al lui Virgil Măgureanu). Decesul „oportun“ a dus la dispariţia unui important martor al afacerilor derulate între cadrele SRI şi Vîntu.
Gabriel Tisler - fost director-adjunct al Direcţiei pieţe de capital din Banca Agricolă, pus sub învinuire, alături de Vîntu şi de Liviu Istrate (ex-preşedinte al Băncii Agricole), pentru săvârşirea unor infracţiuni în urma cărora Banca Agricolă a fost prejudiciată cu 94,51 mld. ROL. Respectivul dosar, coordonat de către procurorul Luminiţa Şega, devoala scenariul şi regia prin care Vîntu, în complicitate cu Istrate şi Tisler, a prejudiciat Banca Agricolă. Surprinzător, pe parcursul cercetării penale, Tisler a făcut un accident vascular, el decedând înainte ca dosarul să fie trimis în judecată de către Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul PåCCSJ.
Procurorul Luminiţa Şega, ulterior finalizării anchetelor în marile dosare în care a fost implicat SOV (FNI - FNA - Banca Agricolă) a fost îndepărtată sub pretextul restructurării postului şi a fost hărţuită ani de-a rândul în diverse moduri (inclusiv în presa aflată la picioarele lui SOV, ori prin intermediul serviciilor de informaţii conduse de fideli ai acestuia). Luminiţa Şega a semnat în 2003 extinderea cercetării penale în dosarul FNI împotriva „tatălui“ FNI, Sorin Ovidiu Vîntu, sub aspectul săvârşirii a nu mai puţin de şase infracţiuni pedepsite de Codul penal.
Şega a fost lovită de blestemul eolian: atac cerebral ale cărui cauze nu au reuşit a fi desluşite de medici. Anchetele de presă au dezvoltat şi documentat teoria uciderii acesteia prin intoxicare lentă cu săruri de aluminiu. Aceste „întåmplări“ nu s-au petrecut fără cunoştinţa autorităţilor. Mai mult chiar, cel care îi ţinea de şase lui Vîntu era chiar şeful SRI-ului, Radu Timofte, sluga servilă a aprozaristului penal. Timofte a fost personajul funest care a subordonat cea mai importantă instituţie a siguranţei naţionale unor vectori antiromâneşti şi a transformat ofiţerii de informaţii, cu voie sau fără voie, în complici ai măruntului cioflingar de Roman, umflat cu pompa de gaşca edecarului Ilici. E greu de crezut că Vîntu mai are acum potenţialul de altădată, lipsit de aportul SRI-ului, ca altădată, dar Ghiţă are totuşi motive să-şi păzească spatele, mai ales cånd se duce la budă, în sediul Realităţii, secondat îndeaproape de Neluţu Legiune, care nu-l scapă din ochi pe Sebi, după cum povestesc jurnaliştii postului, nici măcar (sau mai ales) la veceu. Bine, acum avånd în vedere că întreg postul Realitatea TV este o hazna, nici nu mai contează dacă Sebi, Nelu şi Sorinache se bat la veceu sau prin studiouri. Aşteptăm cu interes să vedem stropii pe sticla vidanjei media, cånd va fi, dacă va fi.