Alianţa forţelor de stânga din Ungaria, care abia s-a făcut auzită până în prezent, a rămas la 23% (nivel neschimbat în ultimele două luni) nereușind să se afirme ca o rivală serioasă a premierului Viktor Orban, favorit în alegerile legislative de la 6 aprilie, relatează AFP. Alianţa stângii şi formaţiunilor liberale, nu a reușit o campanie eficientă, nu a fost capabilă să dea dovadă de unitate şi să-şi mobilizeze simpatizanţii – neavând mai ales un mesaj mobilizator. În schimb, atât Jobbik cât și Fidesz au apăsat puternic pedala pe teme naționaliste, pe tema Ardeal mai exact, reușind să crească câteva procente.
"Simpatizanţii stângii sunt mai puţin hotărâţi să se prezinte la urne ca cei ai dreptei, ceea ce reprezintă o mare problemă" pentru opoziţie, a subliniat Csaba Fodor, un politolog de la Institutul Nezopont Intezet. Pe de altă parte Vicktor Orban, a venit cu un gen de atitudine care a mers la inima ungurului simplu, după ce s-a lansat puternic în urmă cu doi ani criticând dur Uniunea Europeană și afirmând tranșant ca “Ungaria nu va mai fi o colonie", respingând "diktatele" Bruxelles-ului, apropiindu-se de Rusia și insistând din răsputeri pe tema Ungariei mari și a iredentismului. Toate mitingurile și marșurile și acțiunile din România din ultima perioadă desfășurate de formațiunile apropiate câmpului de dreapta din Ungaria, prin ecoul reflectat de presă și factorii politici din România au oferit o bună trambulină partidului de guvernământ de la Budapesta.
S-a căutat cu orice preț un răspuns din partea autorităților române, o reacție la afișarea obraznică și la fluturatul de steaguri maghiare și lozinci iredentiste. Evident, dacă la Târgu Mureș de exemplu jandarmeria ar fi răspuns în forță provocărilor din 10 martie, când membrii unei organizaţii extremiste maghiare s-au certat şi îmbrâncit cu jandarmii procentele Jobbic ar fi crescut încă mai mult.
Formațiunile ce se dau radicale ale extremiștilor maghiari sunt de fapt un amestec de butaforie ridicolă și ciudați de tot felul, care vociferează cu spume împotriva homosexualilor sau evreilor deși chiar la vârful Jobbick sunt homosexuali, evrei și țigani. De exemplu, Király András, fostul purtator de cuvant al Jobbik, după ce s-a probat că este de fapt gay a trebuit să-și dea demisia, Csanad Szegedi, membru al Parlamentului European și lider regional al Jobbik, cunoscut pentru retorica sa anti-gipsy și antisemită „și-a amintit” la un moment dat că de fapt are origini evreiești, Szávay István lider al extremiștilor maghiari, a fost surprins în ipostaze cu totul penibile și deloc eroice, beat pulbere și terminat de droguri. Vona Gabor, șeful Jobbik este de origine țigănească și un intens vizitator al Rusiei, unde este introdus de Alexandre Dughin, un fel de psihopat ce se pretinde profesor și consilier al lui Putin, în tot felul de cercuri eurasiatice, urmând probabil să tragă ungurii înapoi către patria lor Asia. Toți acești vocali “tradiționaliști” și adepți fervenți ai neaoșismului, de tipul lui Dughin la ruși sau Vona la ungurri sunt, culmea, alogeni get beget. Dughin reia teoriile unui Jirinovski și Ziuganov, ambii bolșevici și de origine evreiească, ca și “profesorul” Dughin, un impostor numai bun de alăturarea braț la braț cu un gabor, - denumirea în Ardeal a țiganilor cu pălărie.
La așa “radicali”, împopoțonați cu coctumașe colorate de operetă ar fi fost mai mult decât penibil să li se ofere șansa unei replici ce le-ar fi oferit mai apoi aură de “eroi”. Mici grupuscule de genul Vatra lui pește prăjit și Noua Caraghiosdreaptă au facut eforturi să-i ajute pe unguri să crească în procente, lansând sforăitoare apeluri la mitinguri și marșuri în oglindă la cele ale maghiarilor. O galerie de fotbal oarecare ar fi dat o replică mult mai adecvată marșurilor "radicalilor" bozgori decât toate grupările așa zis naționaliste create și susținute de miliție și SRI, pentru a fi folosite pe post de borcan cu miere pentru muște proaste.
Expulzări ale liderilor organizațiilor extremiste maghiare
Brusc animat de patriotism Traian Băsescu i-a avertizat pe politicienii maghiari "să aibă în vedere că statul român nu va tolera mesaje care să contravină Constituţiei României" și a convocat săptămâna trecută o şedinţă de lucru pe tema "problemei maghiare", cu premierul Victor Ponta, ministrul de Interne, Gabriel Oprea, reprezentanţii serviciilor de informaţii şi ai Ministerului de Externe.
Mikola Bela, șeful Gărzii Maghiare din Ardeal, este prima persoană pe care Ministerul Afacerilor Interne dorește să o declare persoană indezirabilă pe teritoriul României. O listă de ați 14 activişti iredentişti cunoscuţi pentru activităţile antiromâneşti sunt declaraţi indezirabili şi vor avea interdicţie de şedere în România. Curtea de Apel București a amânat pentru joi, 20 martie, judecarea cauzei în care MAI cere declararea ca persoană indezirabilă a lui Miklo Bela. Gruparea paramilitară „Garda Maghiară “a fost re-înfiintata în 25 august 2007, în cadrul Mişcării pentru o Ungarie mai bună (Jobbik Magyarországért Mozgalom). În 21 octombrie, cu ocazia comemorării mişcării din 1956, peste 500 de unguri au depus jurământul de intrare în rândurile „Gărzii Maghiare “. Scopul declarat al acestei organizaţii este de a crea conditii-cadru pentru „autoapărarea naţională” şi pregătirea tineretului pentru „ziua în care oamenii vor trebui mobilizaţi”, membrii săi fiind instruiţi atât în arte marţiale cât şi în mânuirea armelor de către instructori militari specializaţi în lupta de gherilă. Brigăzile „Gărzilor Maghiare” îşi propun public „repararea Trianonului”, mai exact re-ocuparea Ardealului. Idolul “Gărzii Maghiare” este criminalul de război antisemit şi antiroman Wass Albert, ale cărui statui au fost ridicate în „secuime “, inclusiv în parcul central din Odorheiul Secuiesc.
Activitățile extremiștilor maghiari s-au desfășurat nestînjenite pe teritoriul României, în contextul în care UDMR s-a aflat practic în permanență în cu mici pauze la guvernare.
Rămâne de văzut dacă Traian Băsescu, în calitate de şef al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, să avizeze și procedura de expulzare și a liderului Jobbik, Vona Gabor, pe care Ministerul de Interne îl poate declara drept persoană indezirabilă pe teritoriul României. Traian Băsescu i-a transmis deja un mesaj public acestuia: “În ceea ce priveşte declaraţia liderului Jobbik, (...) trebuie să-i transmit că statul român cunoaşte foarte bine activitatea, şi nu ne luăm după presă. Ştim şi discursul de la Târgu-Mureş, de la mitingul neautorizat care a avut loc zilele trecute, dar ştim şi declaraţiile prin care era gata să sau cerea să lăsăm deoparte relaţiile româno-ungare şi să forţeze autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc. Este foarte bine cunoscută activitatea domniei sale, cum ne sunt foarte bine cunoscute şi discursurile antisemite ale domnului şi nu le ştim din presă, ci din înregistrări transmise din televiziuni, nu din presă scrisă sau din presă vorbită. Deci, să fie convins domnul preşedinte al Jobbik că ştim foarte bine activitatea lui politică (...) Joc politic antimaghiar fac liderii maghiari care vin pe teritoriul României şi ne spun cum să ne organizăm administrativ, ce să modificăm în Constituţie, cum să ne purtăm cu cetăţenii români chiar dacă sunt de etnie maghiară. Nu cred că românii au tot atâtea drepturi în Ungaria câte au minoritarii maghiari în România; pe care îi respectăm, îi tratăm cu atenţie, încercăm să îi facem să se simtă bine în România. (...) Deci, lecţii de la politicieni maghiari nu primim în ceea ce priveşte modul în care tratăm minorităţile în România pentru că ar putea să ia exemplu de la noi. (...)”.
“Nouă descălecare” - obiectivul politicienilor de la Budapeste și miza politică asumată de UDMR
Manifestările Zilei Maghiarimii din 2014 au fost dominate de provocări deschise demnitarii Ungariei veniți la Ziua Maghiarimii în România afișân deschis simbolistica hortystă. Astfel un grăsuliu penibil, vicepremierul Semjen Zsolt, mâna dreaptă a lui Viktor Orban la Budapesta, a deschis manifestările din data de 15 martie Târgu-Secuiesc, călare pe un cal pe care abia se ținea. Postură similară cu cea a lui Horthy Miklos la intrarea în oraşele româneşti “recucerite” în urma Diktatului de la Viena din 1940. Și în Mureș ungurii s-au distrat de-a husarii, călărind în costumașe caraghioase pe șoselele românilor și cântând cântecele triste despre Trianon. Jalea ungurilo când vine vorba de Trianon este binecunoscută iar pasiunea pentru descălecat le-a marcat teribil viețile. Lansarea candidaţilor UDMR, pentru Parlamentul European, în 2007 s-a desfășurat sub sloganul sugestiv „Noua descălecare”.
Bătăiosul Marko Bela, la vremea aceea președinte a formațiunii a afirmat că „UDMR va duce o luptă continuă pentru autonomie şi pentru redobândirea pământului pierdut în 1918” și completat: „În 1526 strămoşii noştri au pierdut şi, pentru un secol şi jumătate, ţară nu a mai fost a noastră (...) Datoria noastră este să redobândim acel pământ pierdut. Să redobândim tot ce am pierdut: casele, pădurile, pământurile, steagul”. Steagul maghiar flutură însă deja deasupra României datorită Guvernului actual, care a impus stema Ungariei Mari în Ardeal, prin măsurile propuse de Dragnea și PSD, organizație antiromânească preocupată la maxim de satisfacerea nevoilor UDMR. În toată perioada lunii martie România a servit satisfacerii nevoilor maghiarilor alegându-ne cu tot felul de vizite la nivel înalt, mai mult sau mai puțin private, ale oficialilor de la Budapesta. Astfel preşedintele Ungariei, Ader Janos, a venit ieri într-o vizită privată în judeţul Covasna, ca să se ducă la teatru, să vadă Hamlet (tot un fel de bozgor?) și să meargă la Muzeu, deoarece ei în Ungaria nu au așa ceva. Conform preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Șandor, un soi de purtător de cuvînt sui generis al preşedintelui Ungariei, acesta a mers, la spectacolul "Hamlet" la Teatrul "Tamasi Aron" din Sfântu Gheorghe, marţi dimineaţă vizitează Muzeul Naţional Secuiesc apoi va merge la Muzeul "Haszmann Pal" din comuna Cernat, iar următoarea destinaţie va fi, marţi după-amiază, municipiul Târgu Secuiesc, unde va depune şi o coroană de flori la statuia lui Gabor Aron din oraş. Vizita culturală se va prelungi, urmând ca preşedintele Ungariei să viziteze şi judeţul Cluj, urmând să meargă la Castelul Banfy de la Bonţida, la muzeul din satul Răscruci, iar după-amiază la Cimitirul Central (Hazsongard) din Cluj-Napoca şi la statuia episcopului Marton Aron din faţa Bisericii Romano - Catolice "Sfântul Mihail" din municipiu.
Este clar, ungurii sunt mai setoși de cultură ca oricând și, din fericire, românii le pot da oricâtă cultură își doresc, până se satură.
Pagina Facebook 'George Roncea':https://www.facebook.com/pages/George-Roncea/181944271871084