Ardealul esta hacuit necontenit de 20 de ani de cererile de retrocedari ale grofilor maghiari, ce pretind sute de mii de hectare din pamantul Romaniei, dar nu doar ungurii sunt pusi pe jaf ci mai ales o specie de “romani” – asociati la marea hacuiala generala.
Un caz cu totul iesit din comun a iesit la iveala recent, dupa ce prefectul de Mures, Marius Pascan, a anuntat, joi, intr-o conferinta de presa, ca a depus plangeri penale impotriva avocatului Mihai Bejenaru, care apara interesele Directiei Silvice Mures, si impotriva fostului sef al Ocolului Silvic Rastolita Cotiso Straut, dupa ce a descoperit “cu stupoare” ca acestia figureaza in testamentul unicei mostenitoare a grofului Banffy, care a solicitat retrocedarea a mii de hectare de padure din judet. Deci avocatul platit de Directia Silvica sa reprezinte interesele statului, Mihai Bejenaru, lucra pentru familia grofului Banffy!
“Anul trecut, unica urmasa a grofului Banffy a decedat. in testament, am aflat cu stupoare ca figureaza avocatul Bejenaru si fostul sef al Ocolului Silvic Rastolita Cotiso Straut, cu cate 10 la suta. impotriva lor am facut plangeri penale”, a spus prefectul. Pascan a precizat ca, dupa ce a descoperit ca avocatul figureaza in testamentul unicei mostenitoare a grofului Banffy - in baza documentului depus la dosar, ca urmare a decesului acesteia, anul trecut a facut plangeri penale la DNA Targu Mures, la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Targu Mures si la Inspectoratul General al Politiei Romane.
“Consider ca a fost incalcata legea. Domnul avocat era platit sa lucreze in folosul Directiei Silvice Mures, strangea tot felul de documente, dar nu le-a utilizat pentru Directia Silvica, ci dupa ce a ajuns sa reprezinte partea adversa. Suspiciunea mea, ca lucra pentru urmasii grofului Banffy cand era platit de Directia Silvica Mures, ramane sa o cerceteze organele statului”, a aratat Pascan.
El a mentionat ca, in momentul in care a preluat functia, procesele cu urmasii fostilor grofi pentru 130.000 de hectare de padure, reprezentand 70 la suta din suprafata impadurita a judetului, erau pierdute pana in faza de Curte de Apel, desi obiectul lor il reprezentau suprafete care ar fi fost detinute de acestia inainte de 1945, iar toate legile fondului funciar postdecembriste se refera la retrocedari dupa 1945.
Prefectul a subliniat ca a reusit sa obtina trimiterea spre rejudecarea pe fond a procesului cu unica mostenitoare a grofului Banffy, la Judecatoria Reghin, unde se judeca in prezent, apreciind insa ca aceste procese nu ar fi trebuit acceptate “din capul locului” de instanta. Prefectul a sustinut ca a incheiat contracte “pe zero lei” cu doi avocati din Mures, care sa reprezinte interesele statului roman in procesele legate de retrocedarile solicitate de urmasii fostilor grofi, dar a sesizat si Consiliul Superior al Magistraturii, in urma cu doua saptamani, in legatura cu procesele respective, care, in opinia sa, “nu trebuiau acceptate din capul locului”.
Evident, avocatul Mihai Bejenaru a declarat ca afirmatiile facute de prefectul de Mures sunt “denigratoare” - “sunt afirmatii cu caracter denigrator si gratuit. Nu am lucrat pentru Directia Silvica Mures, iar toate procedurile facute pentru retrocedarea proprietatilor familiei Banffy au fost conform legii si conform reglementarilor privitoare la profesia de avocat. Domnul prefect poate face plangeri oriunde, nu ma sperie”. Normal ca nu se sperie un astfel de smecheras, stie ca in fundal se afla forte cu mult peste puterile unui simplu prefect, implicate in destramarea avutului romanesc.
Averile pretinse de grofii maghiari totalizeaza suprafa a doua judete, dar si castele, cladiri, paduri etc Urmasa lui Banffy, Eva Banffy a lasat in urma nu doar demnitatea specifica unui titlu nobiliar, dar si trei cladiri din zona centrala a Clujului, pe strazile Motilor si Horea. Mai sunt imobile si castele din Salaj si Mures, dar si 500 de hectare de padure. Eva Banffy a reusit sa recupereze si alte imobile mai mici, insa multe dintre ele au fost deja vandute. Banffy este una dintre cele mai cunoscute familii de grofi maghiari din Transilvania, iar ramurile familie, au detinut diferite castele sau palate, inclusiv castelul de la Bontida, Luncani, Ludus sau Nusfalau. Romania este la un pas sa piarda si padurile de pe Valea Muresului, dupa ce acestea au fost revendicate de urmasii grofilor din Transilvania. Statul roman a intrat in posesia padurilor, dupa ce Casa Regala a Romaniei i-a expropriat pe grofii maghiari, inamici ai statului roman.
Avocatul Mihai Dragos Bejenaru alaturi de un padurar ungur - Cotyso Straut - uc concursul unui notar au pus la cale un plan de revendicare a padurea de pe Valea Muresului detinuta de groful Daniel Banffy, dezertor trecut la inamic si expropriat printr-un decret emis de Casa Regala a Romaniei.
Actuala combinatie a grupului format in preajma mostenirii Banffy tinteste acapararea a zeci de mii de hectare de padure de pe Valea Muresului. Eva Banffy, prin declaratii false a obtinut un certificat de mostenitor pe care l-a utilizat in cursul anului 2005 in vederea obtinerii reconstituirii dreptului de proprietate asupra unor imobile. Desi Eva Banffy a decedat in 2009 certificatele de mostenitor obtinute cu ajutorul unor declaratii false produc in continuare efecte juridice. Ai Printre beneficiari, alaturi de persoanele care au mostenit averea Evei Banffy se afla si avocatul Mihai Dragos Bejenaru.
Mostenitorii grofilor au depus cereri de retrocedare pentru paduri si terenuri agricole in suprafata totala de peste 100.000 hectare de padure. Diverse ramuri de mostenitori solicita, de asemenea, importante cladiri din centrul orasului Cluj, dar si din alte zone din Ardeal. Cea mai mare parte a padurilor ce sunt dorite de urmasi se afla in judetul Mures, una dintre putinele zone din Romania ramase neexploatate forestier.
Elementul cheie al combinatiilor manevrate de la Budapesta, unde au ajuns bunuri de patrimoniu sutrase ilegal, curpinse in asa zisa mostenire Banffy este gruparea constituita de avocatul roman, reclamat de prefect. Ramane de vazut daca statul roman va sti sa puna capat acestei istorii fara sfarsit a risipirii padurilor si pamantului romanesc in beneficiul unor “case nobiliare” provenite din nomazii cu pastrama de caine sub saua calului, veniti din pusta.