Într-o luare de poziţie ce ar putea fi catalogată drept o mostră de ridicol absolut, Corina Creţu acuză un tânăr şi impetuos membru al noii generaţii de politicieni, Iulian Urban, că ar atenta la „valorile general umane’. În fizică, dar şi în viaţă ai nevoie de referenţial pentru a „te calibra“.
Sunt cunoscute ultimele luări de poziţie belicoase ale autorităţilor moscovite legate de susţinerea publică de către preşedintele Romåniei a Ordinului Mareşalului Antonescu, din 1941, de trecere a Prutului pentru recuperarea Basarabiei, pămånt romånesc smuls din trupul Romåniei prin odiosul Acord Hitler-Stalin din 1939.
Au trecut câteva zile de la tragicele evenimente care au însângerat Norvegia, o ţară altfel liniştită, ce părea la adăpost de carnagii şi explozii cu maşini-capcană. Peisajul după dramă a început să se limpezească, din ce în ce mai multe informaţii ies la iveală.
Tinerii basarabeni implicaţi în „revoluţia“ din aprilie 2009 de la Chişinău sunt mai nou anchetaţi de serviciile moldoveneşti tributare ale metodelor KGB, deşi SIS-ul moldovenesc este, teoretic, controlat de actualul partid de guvernare, ce face parte din aşa-zisa Alianţă pentru Integrare Europeană. Imediat după ultimele alegeri parlamentare, la împărţirea porţiei instituţiilor, Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) a revenit Partidului Liberal, şeful nou numit fiind un anume Gheorghe Mihai, personaj cu nume neaoş romånesc. Numele sună bine, practicile sunt însă aceleaşi ca pe vremea lui Voronin, cånd SIS-ul era o anexă provincială a FSB-ului, urmaşul KGB-ului sovietic.
Sordida afacere a „revoluţionarilor“ de profesie, sinecurişti pe viaţă şi profitori privilegiaţi ai combinaţiilor lui Ion Iliescu din decembrie 1989 este o temă scandaloasă în sine, nu doar dacă avem în vedere sumele de bani aruncate în buzunarele acestei cete - sume ce ating aproape un miliard de euro - cåt o tranşă FMI, pe ultimul deceniu doar, fără a mai lua în calcul alte tipuri de foloase obţinute imediat după 1990.
„... ca o lacrimă de sânge a căzut o stea...“ Domnul să-l odihnească în Ceata Drepţilor! A trăit aproape un secol apucând să vadă cum Răul cuprinde România. În data de 15 august ar fi împlinit 97 de ani. Încă un reper al României - cum a fost - s-a dus la cer. A luptat din răsputeri, împoriva răului, ca ostaş, legionar şi părinte duhovnicesc, fiind arestat şi aruncat în puşcărie sub regimul Antonescu şi apoi, din nou, încarcerat la Aiud de regimul comunist. Până şi sub actualul regim Băsescu-Tismăneanu a fost condamnat încă o dată. În 2008, exact în ziua în care Părintele Arsenie împlinea 94 de ani, pe 15 august, la Iaşi a fost lansat un „Scandal naţional cu acuzaţii de legionarism pornit de la o expoziţie“.
Liberté - égalité - homosexualité
Zilele trecute, sărbătorirea la Bucureşti a zilei naţionale a Franţei, 14 iulie 1789, zi ce marchează proto-revoluţia bolşevică, a oferit ocazia unei acoperiri de presă mai concentrate a evenimentului. Mass-media a oferit o insistentă atenţie leşinului ambasadorului Franţei, Henri Paul, prins în braţe de Emil Boc, expert în căderi, de la incidentul său la emisiunea lui Andrei Gheorghe, în timp ce Mircea Geoană asista impasibil la prăvălirea ambasadorului. Abia după ce Emil Boc l-a prins ferm pe ambasador în braţe s-a grăbit şi Geoană, atent ca de obicei la camerele de luat vederi, să simuleze că intervine şi el. De ce oare Geoană, de obicei atåt de voluptos şi iute în reacţii, nu s-a grăbit să se întrebuinţeze pentru a sări primul să-l prindă ambasador? Oare homofobia l-a determinat să urmărească fără nicio reacţie, iniţial, căderea din picioare a lui Henri Paul? N-o să aflăm poate niciodată ce gånduri îi trec prin cap lui Geoană, dacă îi trec, însă semnul de întrebare rămåne.
De mulţi ani s-a încetăţenit ideea, în Romånia, că justiţia este doar pentru căţei, şmecherii „fac ce vrea muşchii lor“ în ţara asta. Sorin Ovidiu Vîntu este unul dintre cei care confirmă acest eres popular. Justiţia ar trebui să fie pentru toţi aceeaşi, însă tocmai dublul standard şi lipsa unei autentice aplicări a legii a caracterizat de mult prea multă vreme sistemul juridic din Romånia, motiv pentru care la nivel european s-au ridicat numeroase semne de întrebare cu privire la Justiţie.
De la celebrul Bac încoace, o liotă de „analişti“, „politicieni“ şi vuvuzele care mai de care mai vocali şi mai experţi în de toate şi nimic, de la Radu Tudor la Vanghele, de la Pleşu la Profesoara Porno s-au întrebuinţat la greu, pomenindu-l în fel şi chip pe Funeriu.
De la momentele din 1989 când Teodor Brateş lansa pe TVR zvonurile panicarde despre otrăvirea apei de către teroriştii „care trag din toate poziţiile“, zvon lansat de alt kaghebist notoriu, Ion Ilici Iliescu, niciodată n-a mai fost utilizată o televiziune cu atâta cinism pentru a se induce panică şi isterie la nivel naţional. Despre Dan Diaconescu nu ştiu să fie neam cu Teodor Brateş şi cu atât mai puţin cu Ion Iliescu, deşi a făcut parte din dispozitivul de intoxicare şi dezinformare al agregatului media asociat câmpului politic generat de Ion Iliescu, ca slujbaş al Varanului securist, Dan Voiculescu.