Csaba Ferenc Astalosz, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, s-a adresat „New York Times“ într-un interviu telefonic pe tema unei somaţii adresate Academiei Române de către un obscur ONG condus de fostul comisionar vamal M. Katz, implicat cu ani în urmă în scandaluri cu iz penal pe marginea activităţilor de duty-free. Katz a stat mult pe Internet în ultima vreme, că tot nu are alt job, după ce în vămi s-a împuţit rău treaba, şi tot adresează cereri şi somaţii diverselor instituţii ale statului, inclusiv Academiei Române. Internetul îl deranjează pe Katz, mai ales deoarece lui i se pare că multă lume crede că în spatele crizei mondiale se află unii consângeni de-ai săi, care au sărit de nivelul de comisionari vamali şi şmenuri la nivel local. De aici i s-a pus lui pata pe termenii din DEX şi vrea ajustări ale unui termen - cel de „jidan“ - de provenienţă slavă. Academiei Ruse până acum însă Katz nu i s-a adresat.

Academia noastră, românească, tolerantă chiar cu inavuabili comisionari vamali cu activităţi cvasişmenaristice indelebile, i-a răspuns civilizat lui Katz, însă acesta tot nu este mulţumit. „Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului consideră nemulţumitor răspunsul Academiei Române potrivit căruia în ediţiile viitoare ale DEX cuvântul „jidan“ va include doar indicaţiile „cu sens peiorativ, nerecomandat“, cerând explicarea „sensului rasist şi antisemit“ al termenului.

Secretarul nostru de stat, Csaba Ferenc Astalosz, zice şi el, că tot n-are ce face altceva mai bun, că este de acord cu Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului şi „cuvântul trebuie să arate sensul real, că acesta este peiorativ, că este rasist, atât în cazul evreilor, cât şi al romilor“.

Termenii de „jidan“ şi „ţigan“ au ajuns să fie principala preocupare de vară a bine hrăniţilor amploaiaţi de la ciudata instituţie, unde cete de domni de la UDMR tot cârâie pe teme derizorii, într-o continuă aflare în treabă, în dorul lelii. Le tot pute şi limba română, le put şi icoanele românilor şi-i deranjează fondul de cuvinte şi semnificaţii, dar nu le pute în schimb banul românesc pe care îl îndeasă la salariu în buzunare.

Pe distinşii pseudo-filologi de la CNDC îi freacă la icre semnificaţiile termenului de ţigan, dar nu-i îngreţoşează semantic cum de s-a ajuns ca să fie cheltuite ilegal 14 miliarde anual pe asistenţă socială - după cum a declarat recent ministrul muncii, Sebastian Lăzăroiu, care a precizat „că această problemă vine din faptul că Inspecţia Socială nu funcţionează cum trebuie“ - un eufemism desigur, o frazare elegantă a unei realităţi bine cunoscute. Toată lumea ştie cum vin cu Mercedesuri ţiganii la poarta anumitor primării - mai ales cele din arealul PSD - să-şi ridice „ajutorul social“.

Toată lumea ştie proporţiile enorme ale fraudei şi aspectele infracţionale ce implică diverşi ţigani, de la manelişti la şefii de clanuri mafiote ţigăneşti. Numai cei de la CNCD n-au aflat până acum şi se fac că n-au înţeles de ce în limbajul popular ţiganii au ajuns să poarte nu un stigmat, ci o apreciere a genului lor de viaţă şi tipului lor de activitate.

Ei vor să elimine cuvintele din DEX în loc să se ducă la originea atribuirii unor sensuri ale cuvintelor de către români - ţiganilor. Cât despre Katz şi „lupta“ sa cu semnificaţiile termenului de „jidan“ din acelaşi DEX, este cu atât mai ridicolă şi derizorie ca miză cu cât el însuşi ca personaj este cel mai puţin nimerit să comenteze. Când personaje cu activitate la limita legii ajung să someze Academia Română şi să gargarisească public vrute şi nevrute despre termeni şi sensuri ale cuvintelor ca şi când ar fi nişte semioticieni redutabili, întreaga chestiune se îndreaptă către penibil şi ipocrizie maximă.

Când „incluziune socială“ înseamnă că unii români, cei care mai muncesc încă, trebuie să-şi dea obolul şmecherilor ce vin cu Mercedesul să-şi ridice „ajutorul social“, atunci probabil că şi „rasismul“ ar trebui să capete alt sens în DEX.

Aş sugera eu o nouă definiţie pentru DEX: „Rasistul“ român este acel fraier pârlit care trebuie să plătească „ajutoare sociale“ către haitele de golani şi derbedei care nu vor să muncească, plus salariile pentru demnitarii statului român de genul lui Astalosz, şmecher de şmecher, aşezat pe foncţie de demnitar de aproape un deceniu şi care stă acum pe caniculă la aer condiţionat şi dă interviuri la „New York Times“ pe teme polisemantice, deşi specializarea sa în domeniul filologiei este la nivel de liceu.