Investigaţia derulată de Departamentul Justiţiei din SUA şi autorităţile din Guineea se referă la modalitatea în care BSG Resources (BSGR) a obţinut drepturile asupra zăcământul de minereu de fier situat în Guineea ce conţine resurse cu o valoare de 50 miliarde de dolari. Africanii anunță că îi vor suspenda licența de explotare israelianului în timp ce guvernul României face totul pentru a-i favoriza interesele.
Forumurile organizațiilor de mediu ce contestă proiectul minier și site-ul romaniacurata.ro avertizează recent că Ministerul Culturii a numit în fruntea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice un avocat al Roşia Montana Gold. Și Ordinul Arhitecților contestă măsura ministrului Daniel Barbu.
Potrivit Legii Monumentelor Istorice, CNMI este „organism ştiinţific de specialitate“ (art. 30, alin. 1), iar membrii ei sunt „personalităţi, specialişti şi experţi atestaţi în domeniul protejării monumentelor istorice“ (art. 30, alin. 3). Șeful Comisiei este o personalitate marcantă, fiind unul dintre marcatorii Cold Corporation.
Potrivit noului ordin al ministrului Daniel Barbu, președintele CNMI va fi arh. Augustin Ioan, critic de arhitectură contemporană, iar numirea sa indică „o cedare din partea ministerului însărcinat cu protejarea patrimoniului în fața intereselor private sau de grup exprimate prin influența unor oameni politici din administrații publice locale”, potrivit surselor citate care mai precizează faptul că „Augustin Ioan a făcut parte, alături de Răzvan Theodorescu sau Ioan Opriş sr., dintr-un grup de sprijin, denumit „independent”, însă finanţat integral în acţiunea sa de către RMGC. Augustin Ioan, actualul președinte al CNMI a fost în mod explicit avocatul firmei care solicită anihilarea patrimoniului și peisajului cultural de la Roșia Montană. Se pune întrebarea cum va respecta în aceste condiţii Ministerul Culturii solicitarea de a introduce acest patrimoniu în lista tentativă și ulterior să promoveze înscrierea în cadrul patrimoniului mondial UNESCO”.
Nominalizarea membrilor Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice (CNMI) s-a făcut prin Ordinul Ministrului nr. 2330 din 13.06.2013 ignorându-se orice fel de normă de transparentizare a procesului și „fără a fi făcute publice biografiile membrilor comisiei şi nici măcar a noilor preşedinţi de secţiuni ale CNMI care să justifice numirile făcute”.
Daniel Barbu netezeşte drumul celor de la Gold Corporation, prin mutarea executată deoarece nu doar preşedintele Comisiei, Augustin Ioan face parte din activul susţinătorilor plătiţi de Roşia Montana Gold Corporation ci şi o altă membră a Comisiei, Daniela Mihai angajată a Gold Corporation ce a aranjat descărcări de sarcină cu cercetare incompletă. Daniel Barbu a numit la Comisia Monumentelor un mercenar al intereselor străine, respins de către membrii breslei sale, iar breasla arhitecților cere reluarea întregului proces de numire a Comisiei Monumentelor.
Ordinul Arhitecților cere anularea măsurii ministrului Daniel Barbu, cere transparență și competență
Procedural vorbind, acțiunea ministrului Daniel Barbu este desființată de către cel mai înalt for al arhitecților din România, Ordinul Arhitecților. Protestul organizației arhitecților este un adevărat rechizitoriu la adresa lui Daniel Barbu: „Ordinul Arhitecţilor din România şi Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România îşi exprima totalul dezacord atât faţă de modul cum a fost stabilită noua componentă a Comisiei Naţionale a Monumentelor lstorice cât şi fata de intenţia desfiinterii comisiilor zonale ale monumentelor istorice.
Eliminarea totală a practicienilor din comisia naţionale şi suprimarea comisiilor zonale din procesul de avizare a proiectelor vor afecta în mod grav calitatea intervenţiilor asupra monumentelor istorice şi a patrimoniului construit cu valoare culturală. Protejarea patrimoniului istoric, şi restaurarea monumentelor în special, necesita cunoştinţe aprofundate şi multă experienţă, prezenta profesioniştilor în comisiile care avizează proiectele din acest domeniu ar trebui se fie, într-o logică elementare, obligatorie. Protejarea patrimoniului istoric este sub toate aspectele sale, un domeniu în care componenta arhitecturale este fundamentală.
În acest sens, Legea nr.184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiunii de arhitect atribuie Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) o suite de competențe specifice. Cu toate acestea, organizaţia naţională a arhitecţilor nu a avut nici un cuvânt de spus în constituirea actualei CNMI; Ministerul Culturii ne-a ignorat cu desăvârşire.
Având în vedere acest lucru, ne permitem să-i adresăm ministrului Barbu câteva întrebări:
- Noii membri au fost selecţionaţi direct de minister sau au fost propuşi de anumite instituţii?
- Dacă au fost propuşi de instituţii, care au fost acestea? De ce OAR nu se numara printre ele?
- De ce nu a fost făcută publică nici o informaţie privind activitatea profesională în domeniul monumentelor istorice a noilor membri?
- Pe ce criterii şi în baza căror documente au fost numiţi membrii şi preşedintele comisiei?
Având în vedere situaţia patrimoniului istoric si volumul mare de proiecte din toată ţara - atât intervenţii pe monumente, cât şi construcţii noi în zonele protejate - comisia naţională şi secţiunile ei, chiar cu două şedinţe lunare, nu vor putea face faţă acestei sarcini. Când se va dovedi ca ideea avizării tuturor proiectelor din România de către o singure comisie este o utopie, o parte din decizii vor fi transferate înapoi, la nivel local, în serviciile deconcentrate ale ministerului, servicii care nu au însă suficienţi specialişti şi care sunt conduse de directori numiţi pe criterii extra-profesionale. Ei vor fi de fapt cei care vor "analiza" proiectele şi vor emite avizele - în mod direct, nu prin consultarea unei comisii de specialişti -, cu toate consecinţele ce decurg de aici.
Dintr-o perspective mai generală, nu putem se nu remarcăm faptul că restrângerea deciziei la nivelul unei singure comisii naţionale echivalează cu o centralizare absolută a activităţii în condiţiile în care, de mulţi ani şi în toate domeniile, descentralizarea a constituit un obiectiv major al diferitelor guverne ale României. Faptul este cu atât mai surprinzător şi nefiresc cu cât cele 12 Centre Zonale corespundeau, în mare, regiunilor de dezvoltare.
Având în vedere cele de mai sus, Ordinul Arhitecţilor din România şi Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România solicita reluarea întregii proceduri, prin adoptarea unei modalităţi transparente şi echilibrate de numire a noilor membri ai Comisiei Naţionale a Monumentelor lstorice, cu respectarea în primul rând a criteriului competentei.
Ministerul Culturii recidivează în favorizarea intereselor Gold Corporation
RMGC a obținut în iulie 2011 un certificat de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic, obiectiv deosebit de important pentru fezabilitatea proiectului. Certificatul fusese emis după ce vechiul certificat, obținut în 2004, a fost anulat printr-o decizie irevocabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Masivul Cârnic adăpostește vestigii arheologice protejate ca monument de interes național. Decizia Curții s-a bazat pe numeroase declarații ale arheologilor și instituțiilor experte, cum ar fi Academia Română, care au arătat că existența vestigiilor arheologice este incompatibilă cu operațiunea minieră în cariera deschisă. Noul certificat de descărcare arheologică a fost atacat în instanță.
Ordinul de declasare din partea ministrului Culturii pentru radierea Masivul Cârnic din lista monumentelor istorice a fost combătut de membrii Comisiei Monumentelor, care au fost schimbați acum, prin Ordinul recent al lui Daniel Barbu.
Anterior, un al ministru, Kelemen Hunor, și-a luat-o de la Comisie. Cu doi ani în urmă Comisia Naţională a Monumentelor (CNMI) i-a adresat ministrului Kelemen Hunor solicitarea de a da explicaţii referitoare la diferenţele fundamentale de viziune - respectiv intre unanimitatea cu care CNMI a recomandat Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional înscrierea în Lista Tentativa UNESCO a obiectivelor şi arealelor din Roşia Montana protejate prin legislaţia românească (Lista Monumentelor Istorice, L5/1999) şi demararea procedurilor de descărcare de sarcina arheologică şi de declasare a Masivului Cârnic.
Masivul Orlea, al doilea munte din cei patru ce ar fi distruși, este de asemenea clasat pe lista monumentelor istorice. În acest masiv nu s-au desfășurat cercetări arheologice, iar RMGC nu a obținut un certificat de descărcare de sarcină arheologică.
În iulie 2011, gruparea din care făcea parte actualul șef al Comisiei Monumentelor, Augustin Ioan, organizație a Gold Corporation, intitulată pompos Grupul Independent de Monitorizare a Patrimoniului Cultural din Roșia Montană (GIMPCRM) emitea următoarele panseuri despre situația de la Roșia.
„RMGC, deținătoare a licenței de exploatare minieră, manifestă o reală preocupare cu privire la patrimoniul cultural... Această preocupare este completată de reevaluarea valorii totale a investiţiilor pe care RMGC s-a angajat să le efectueze pentru a asigura conservarea elementelor relevante ale patrimoniului cultural, rezultând o sumă fără precedent la nivel mondial. Aparenta controversă cu privire la patrimoniul din Roșia Montană, iscată în contextul anunțului RMGC cu privire la reluarea activității în zonă, a avut drept scop doar manipularea opiniei publice, cu scopul opririi investiției, fără să se urmărească rezolvarea gravelor probleme cu care se confruntă patrimoniul.
Prin pseudoargumente emoționale și punerea în circulație a unor informații false, s-a încercat acreditarea ideii că principalul pericol la adresa patrimoniului vine din partea proiectului minier, ignorându-se atât intențiile RMGC de a înveşti masiv în salvarea și restaurarea acestuia, precum și starea avansată de degradare în care se găsea deja acesta la momentul în care RMGC și-a anunțat intenția de a desfăşura activităţi în zonă. Pe lângă acestea, din partea organizațiilor și persoanelor care s-au pronunțat pentru interzicerea activităților industriale nu a venit nicio propunere constructivă reală de dezvoltare alternative sau o inițiativă de compromis rezonabil.”
Beny Steinmitz, dacă scapă de pușcărie, îi va premia cu siguranță cu diplome placate cu aurul de la Roșia Montană atât pe Augustin Ioan cât și pe ai săi colegi „independenți” și imparțialii până la vomă...
Pagina Facebook 'George Roncea': https://www.facebook.com/pages/George-Roncea/181944271871084