Documentul incheiat intre USL si Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate a fost semnat pe 13 iulie 2012 si stabileste lista obiectivelor comune. Ponta, Chitoiu si Constantin si-au dat acordul pentru desfiintarea celor mai importante institutii de lupta impotriva coruptiei: Directia Nationala Anticoruptie, Agentia Nationala de integritate, Consiliul National de Studiere a Arhivelor Securitatii si Curtea Constitutionala
In ACORD-ul semnat in data de 13 iulie, de conducerea USL cu un numar de circa 60 de asociatii, fundatii si ONG-uri se spun urmatoarele:
"Conducerea USL este de acord, in principiu, cu lista obiectivelor propuse de entitatile componente ale Consiliului National al Societatii Civile (CNSC) prin Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD). Incepand cu 18 iulie 2012, pana la debutul campaniei electorale parlamentare, fiecare punct va fi redactat de comun acord in forma definitiva, in baza discutiilor cu reprezentantii fiecarei structuri a CNCS care l-a propus". Documentul este semnat de co-presedintii USL Victor Ponta, Daniel Chitoiu si Daniel Constantin, pe de o parte, si colonelul Mircea Dogaru, pe de cealalta.
Colonelul in rezerva Mircea Dogaru, liderul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate a declarat presei ca obiective precum desfiintarea Curtii Constitutionale, a ANI, a DNA si a CNSAS au fost discutate cu liderii USL.
„Materialul este din ianuarie l-am discutat cu liderii USL pana in luna aprilie, urmand sa-l semneze ei atunci. Lista a ramas neschimbata, iar ei l-au semnat, iar o parte din obiective au fost indeplinite”, a declarat colonelul in rezerva Mircea Dogaru.
Intrebat de Gandul daca cei de la USL sunt de acord cu aceste puncte, liderul SCMD a spus ca cei de la USL sunt de acord cu toate punctele cuprinse in lista de obiective. Mai mult, el a dezvaluit ca cei de la USL au avut la dispozitie documentul patru luni de zile.
Despre doua dintre personajele interesante – asa zisi oengisti – am scris in trecut si reiau cateva dintre date. Unul dintre acestia – “colonelu” Dogaru, a fost lansat pe turnanta de catre socrul sau general GRU
... iar un al doilea personaj, Nicolae Dabija...a fost conectat la URSS prin tenebroasele fire al KGB, fiind, citez din autobiografia sa, „secretar al organizatiei comsomoliste a Uniunii Scriitorilor din Moldova, si membru al Comitetului Central al Comsomolului din Moldova ales la congresul XVIII al ULTC din Moldova”. Tovarasului Dabija i-a fost croit un profil de asa zis vector al „nationalismului romanesc” de catre KGB iar apoi a fost promovat in functia de secretar al organizatiei Comsomoliste a Uniunii Scriitorilor si apoi de membru al Comitetului Central al Comsomolului, structuri de conducere regionale ale URSS.
Pentru inceput, revin asupra “colonelului” Dogaru, autorul ACORDULUI de desfiintare a structurilor statului, achiesat cu PSD-ul lui Ilici – Tonta – Sova – Corlatean etc
Impostura pseudo-cadrelor militare de teapa lui Mircea Dogaru
Serviciile sovietice au o stransa legatura cu haina militara imbracata „la apelul bocancilor“ de tanarul Dogaru, care si-a primit uniforma datorita socrului sau, generalul-colonel Vasile Petrut, cadru de baza al GRU, Glavnoe Razvedivatelnoe Upravlenie - adica serviciul de informatii al Armatei Rosii. Dogaru, fost si pe la Tarom, pe un post gras, „afara“, tot via tata-socru, desi nu are o zi de armata si desi „munca“ sa a avut loc in cadrul sectiei propaganda militara (a se intelege de partid) alaturi de Ilie Ceausescu, la Directia Propaganda din Sectia Politica Superioara a Armatei, se pretinde acum purtator de cuvant al cadrelor militare.
Ienicerul Dogaru si tatucu' sau moscovit
Denumirea de ienicer este derivata din limba turca si inseamna „noul corp (de armata)“, ienicerii fiind recrutati de otomani din råndurile odraslelor celor ocupati, dupa practici ce includeau sodomia, batul si morcovul (zaharul). Mircea Dogaru, actualul sef al celor care vin de ziua Unirii in fata Palatului Victoria, a fost imbracat cu haina militara de socrul sau, care nu era otoman, ci ienicer al altor ocupanti vremelnici ai Romåniei, care au sodomizat romånii in grup, respectiv colaborator al GRU, serviciul de informatii al Armatei Rosii.
La Dogaru nu a fost nevoie decat de zahar, imbracand uniforma primita via tata-socru pe baza eternului sistem oportunistic ce purta numele de PCR (pile, cunostinte, relatii). Generalul-colonel Vasile Petrut, fost comandant de graniceri, desi a fost prins ca lucra pentru rusi, si-a gasit un culcus bun alaturi de Ilie Ceausescu, la Directia Propaganda din Sectia Politica Superioara a Armatei, unde l-a adus alaturi si pe ginerele fara o zi de armata, tranformat in cadru, din profesor de istorie la liceu, actualul colonel Mircea Dogaru.
Povestea cea mai interesanta este legata de haina sa militara, uniforma istoricului - bun de altfel ca istoric - care nu a executat o zi macar de armata si a carui uniforma provine de la un cadru al GRU, generalul Vasile Petrut, socrul sau. Povestea sa o cunosc personal si incepe cam acum vreo 20 de ani, imediat dupa ce revista „Romania Mare“, respectiv „Partidul“ - unde colabora intens Dogaru - au fost infiintate cu sprijinul direct al lui Andrei Plesu si Petre Roman, ministrii „intelectuali“ fesenisti de la stanga si de la dreapta lui Ion Iliescu.
In urma cu 20 de ani, intr-un parc nu departe de Academia Militara, ii inmanam personal lui Mircea Dogaru fisa-sinteza - in original - a dosarului de kaghebist (in fine, GRU) a socrului sau, generalul-colonel cu trei stele Vasile Petrut, cu rugamintea sa-l „retraga“ pe acesta din diversele platforme ale societatii civile in care acesta activa, „patriotic“. Ceea ce s-a si intamplat. Aveam acele documente, sustrase din arhivele demantelate ale Securitatii deoarece lucram in acea vreme in cadrul unei grupari - „Patriot“ se chema - care hingherea securistii kaghebisti. Eu cel putin din acest motiv ma aflam acolo. Cel care a initiat organizatia a fost identificat si cumparat de rusi cu un milion de dolari - de la Lukoil, dupa care au urmat alte milioane de euro de la Sistemu’ Ticalosit.
Acum se afla in tabara lui Ion Iliescu, desi a fost apropiat al celor care i-au documentat pe Iliescu si Militaru, dovedind ca sunt cartite al KGB-GRU, respectiv in contact cu generalul Mot (fost loctiitor la Directia a IV-a a DSS, de contrainformatii, in subordinea generalului Nuta, lichidat de gasca Militaru- Rus la „revolutie“. Generalul Mot, fostul amic al fostului meu amic, cel reprofilat, a mai condus si unitatea DIE UM 0195 Y, de contrainformatii externe).
Mircea Dogaru era atunci un tanar ofiter, imbracat in uniforma militara de socrul sau, kagebistul, in fine, GRU-ist. Cand i-am dat dosarelul, in parc, si l-a citit se facuse alb la fata. Evident, cariera si credibilitatea tanarului Dogaru ar fi avut de suferit, mai ales ca la vremea aceea societatea romaneasca era sensibila la kaghebisti si urmasii acestora. L-am asigurat ca nu voi publica Nota-sinteza si m-am tinut de cuvant. Au trecut insa 20 de ani si-l vad acum pe ginerele fostului cadru GRU, foarte civic si clamoros pe partea militara, desi a devenit cadru la „apelul bocancilor“, fara o zi de armata si fara sa conduca niciodata nimic, un pluton, o companie, un batalion ceva sau macar un tractor militar, desi nu a „mirosit“ macar un camp de batalie, desi nu a tras cu arma si nu stie cum e sa-ti vajaie gloantele pe la urechi.
Mircea Dogaru, de la tata-socru la tataia Iliescu
Mircea Dogaru a lucrat inainte de ‘89 la „Viata Studenteasca“, a absolvit istoria, s-a casatorit cu Viorela Petrut, fiica generalului-colonel Vasile Petrut, apoi a fost profesor de istorie de liceu, dupa care a intrat in armata, ca istoric militar, in colectivul lui Ilie Ceausescu (la vremea aceea in armata se manca o leafa buna si uniforma arata frumos). Generalul-colonel Vasile Petrut a fost recrutat de GRU in anii ‘50 in timpul stagiului militar la Moscova (studii la Academia Frunze). Petrut a fost comandant al trupelor de graniceri, fiind ulterior promovat in Directia Propaganda din Sectia Politica Superioara a Armatei, datorita legaturii sale stranse de prietenie cu generalul Ilie Ceausescu, seful Consiliului Superior Politic.
Generalul Neagu Cosma, pe care l-am cunoscut bine in aceea vreme, via generalul Dumitru I. Dumitru, fost sef al informatiilor militare, mi-a povestit ca in perioada cand conducea UM 0920A a venit pe o sursa informatia ca se pregatea un plan de invazie a Romaniei dinspre Republica Moldova, ce urma sa fie executat de Armata Rosie. Dupa mitingul celebru al lui Ceausescu din august 1968 de condamnare a agresiunii sovietice la adresa Cehoslovaciei, rusii au trecut la contraatac si au reactivat „conservele“.
Generalul Vasile Petrut, in calitate de comandant al Trupelor de graniceri, avea intinse legaturi oficiale cu omologii sai sovietici din Tratatul de la Varsovia si a fost prins in 1968, in cadrul unei actiuni complexe de demantelare a retelei sovietice din Romania, alaturi de generalul Floca Arhip, adjunct al ministrului apararii nationale, si de generalul Ion Serb, fost ministru-adjunct din Ministrul de Interne, transferat in Ministerul Apararii Nationale, ajungand sef al trupelor de graniceri, unde s-a combinat strans cu colegul sau de GRU, generalul Petrut. Serb lua parte la actiuni pe linia Tratatului de la Varsovia, ceea ce ii permitea sa aiba contacte oficiale cu ofiteri superiori sovietici. In 1968, Serb era comandant al Armatei a 2-a Bucuresti si a fost surprins de contrainformatiile militare in timp ce le oferea agentilor sovietici planurile de dislocare a fortelor militare din Moldova, aplicatii militare si tipurile de armament ale Armatei Romane.
Dupa ce a fost depistat de contraspionaj, Serb a fost numit adjunct la Comandamentul trupelor de infanterie si tancuri, organism ce exercita comanda doar la nivel logistic si nu la trupe reale. Generalul era atat de sigur de intrarea trupelor sovietice pe teritoriul Romaniei, situatie in care i se promisese functia de ministru al apararii, incat nu i-a pasat ca este filat si, bazat pe convingerea ca va ajunge mare mahar, a intrat cu un taxi in curtea oficiului diplomatic sovietic de la Bucuresti. In 1971 abia a fost arestat si degradat in simplu soldat.
Un alt caz interesant este al prietenului gen. Petrut, gen. Stefan Kostyal de la GRU, de etnie maghiara, nascut la 15 august 1920 la Timisoara. A participat si el la actiuni conspirative dirijate de Moscova imediat dupa momentul 1968, cand rusii s-au enervat ca Ceausescu s-a proptit impotriva invaziei Cehoslovaciei. Gasca generalilor rusi – adica cadre si la noi si la rusi - numara peste 200 de nume din varful Armatei Romane, pe langa Serb, Vasile Petrut, Arhip, etc
Kostyal ca si alti agenti GRU a intrat in supraveghere dar intrucat agentii rusi nu puteau fi incarcerati sau omorati, a fost lasat sa zburde in continuare. Prin decretul nr. 278 din 4 iunie 1970, generalului-maior in rezerva Stefan Kostyal i s-a retras gradul si a fost trecut in evidența rezervistilor cu gradul de soldat. Ulterior a facut parte din complotul impotriva lui Ceausescu, dar care a esuat (Dosarele „Corbul I” si „Corbul II”) impreuna cu Ion Ionița si Nicolae Militaru si Ion Iliescu, mai in fundal.
Gen. Kostyal a fost incarcerat in anii ’80 - sub acuzația oficiala de furt de energie de la contorul de acasa si trafic de valuta. La puscarie a ajuns coleg de celula cu Sorin Ovidiu Vintu. Ce o fi invatat Vantu de la el nu se stie, cert este ca ceva-ceva s-a lipit, daca ne uitam in ce directie bat toate afacerile lui Vintu.
Printre primele actiuni desfasurate de Ion Iliescu s-a numarat recompensarea colegului sau de conspiratie moscovita. Astfel prin Decretul nr. 108 din 8 februarie 1990 semnat de Ion Iliescu, i s-a redat gradul de general-maior si a fost trecut in evidența cadrelor militare in rezerva cu acest grad. Pensie babana desigur desi Kostyal mai incasa de la Glavnoe Razvedivatelnoe Upravlenie (GRU adica serviciul de informatii al Armatei Sovietice) inca un salariu care se ducea la familia sa din Rusia (avea un copil cu o rusoaica pe care o vizita o data pe an). In 1996 pleaca din Romania definitiv si se stabileste la vatra, in Rusia.
Pentru cei care nu stiu d’astea, trebuie precizat cadrul ideologic si institutional in care activa intreaga retea GRU – printre altii, la varf, socrul lui Dogaru. In anii ‘50, abia intors de la Academia Frunze, a Armatei Rosii, colonelul - pe atunci - Vasile Petrut, in calitate de membru al Consiliului Militar Superior, s-a remarcat prin sustinerea acerba a infiintarii Batalioanelor Disciplinare, idee draga lui Bodnaras, seful Armatei RPR. Gruparea Bodnaras, din care facea parte Vasile Petrut, facea legea pe atunci in armata.
Emil Bodnaras, fost dezertor din armata regala romana, in 1932, a ajuns in 1951 intr-una dintre cele mai importante functii din statul comunist - ministru al Fortelor Armate ale Republicii Populare Romane, general-colonel si l-a avut drept adjunct pe generalul Walter Ernst Neulander, evreu maghiar - devenit Valter Roman prin „romanizare“ - tatal lui Petre Roman. Tanarul capitan Bodnaras - fost sef de promotie al armei sale - trecuse atunci la rusi in 1932 cu cifrul armatei romane, urmase un curs de spionaj la Arhanghelsk, apoi revenise in Romania dirijat de NKVD. Ulterior Bodnaras - cunoscut in timpul loviturii de stat din august 1944 sub numele de „inginerul Ceausu“ - a fost cel care i-a transportat pe Antonescu si pe ceilalti arestati atunci, de la Palatul Regal in casa conspirativa din cartierul Vatra Luminoasa, le asigurase paza si, ulterior, asigurase predarea lor rusilor care i-au transportat la inchisoarea Lublianka din URSS. Timp de doi ani, pana in 1946, acestia s-au aflat sub ancheta sovietica, dupa care au fost executati de „Tribunalul Popular“ moscovit.
Acolitii lui Dogaru, politruci si servi umili ai lui Ion Iliescu
Pe langa Dogaru, la conducerea asa-zisului sindicat - Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, in Rezerva si in Retragere - infiintat in 2009 (numara doar 1.000 de membri) se afla Valeriu Pricina, „jurnalist militar“ (reporter, redactor si redactor-sef) la Televiziunea si Radiodifuziunea Romana, din 1972 pana la revolutie.
Absolvent in 1972 al Facultatii de filologie, a fost „parasutat” imediat la TVR, ca politruk al emisiunii pentru armata “De straja patriei”, cu gradul de locotenent, unde a prostit poporul cu televizorul prin panegiricile aduse “Comandantului Suprem”. Din emisiunile sale pupincuriste nu au lipsit laudele desantate, superpropagandistice, aduse sistemului militar comunist, cel care transformase soldatii in termen in zilieri fara plata pentru agricultura socialista si constructiile megalomanice ale lui Ceausescu.
Pe 22 decembrie 1989, la Timisoara, a sosit o echipa de “teleasti” de la Bucuresti, in frunte cu maiorul Valeriu Pricina, “pentru a imortaliza victoria armatei timisorene asupra anticomunistilor din Banat”. In fapt, echipa condusa de Pricina avea misiunea de a filma si, apoi, de a transmite, pe postul national de televiziune, “atitudinile indignate ale cadrelor militare si ale soldatilor fata de huligani si fata de elementele declasate”, astfel incat sa se creeze o imagine falsa asupra realitatii evenimentelor petrecute in Timisoara si, in acelasi timp, sa instige armata la violente impotriva celor rasculati, sa stimuleze inabusirea demonstratiilor ce aveau loc in alte localitati din tara. Dupa revolutie, avansat colonel, fostul “cronicar” Pricina prezenta, la emisiunea armatei, in calitatea de redactor sef, “eroismul si luciditatea de care au dat dovada, pe timpul revolutiei, bravii nostri generali si ofiteri superiori ai armatei.” Dupa ‘89, a fost director pentru mass-media in Trustul de Presa al Armatei. S-a pensionat in 2001.
Cei doi curlingai ai PCR sunt secondati de un al treilea politruc, militian la baza, inca mai detestabil, cu care m-am confruntat deschis personal pe televiziune acuzandu-l in 2009 ca este o rusine si o pata jegoasa pentru onoarea militara existenta sa: lt.-generalul Pavel Abraham, seful Departamentului juridic al sindicatului, cu o pensie de 220 milioane lei vechi. Fost cadrist in MAI, Pavel Abraham a fost, pe rand, seful IGP in guvernarea CDR, secretar de stat in cabinetul Nastase si, din 2003, seful Agentiei Nationale Antidrog (ANA). Asta pana in noiembrie 2008, cand la cererea ministrului Cristian David, presedintele Basescu l-a trecut in rezerva. In 2009, Abraham a candidat ca independent la alegerile pentru Parlamentul European, alegandu-si ca tinta atacul la adresa Elenei Basescu, pentru a avea acces pe televiziuni. Cu o astfel de ocazie, televizata, am avut prilejul de a arata rolul sau in actiunea de ucidere si maltratare a demonstrantilor din Piata Universitatii, in iunie 1990, si am afirmat ca este o rusine pentru haina militara activitatea sa de cadru in slujba lui Ilici. Afirmatie pe care o mentin si astazi.
Generalul Pavel Abraham, cel cu dosar penal pentru activitatea sa din timpul Mineriadei, nefinalizat desigur niciodata, era cel care ne dadea in cap la ordinul lui Tataia Ilici, pentru a ne inchide gura. Ce strigam noi atunci?: „FSN-FSN, du-te in URSS, nu mai vrem niciun pic presedinte bolsevic, FSN-FSN, agentura KGB“!! - au trecut 20 de ani si s-a confirmat bunul nostru simt, al generatiei noastre care s-a luptat in strada, cum a putut, cu agentura KGB. In timp ce cadrele burduhanoase, stipendiate de agentura KGB-FSN, ca sereistul umflat Aurel Rogojan, bunul amic al lui frate-miu si Abraham, ridica pensii acum de sute de milioane.
Intreg sistemul politic romanesc postdecembrist a servit prioritar interesele Moscovei, autoarea schimbarii de palat din ‘89. Institutiile aferente - si mai ales SRI, mana inarmata a SFN/PDSR/PSD - au fost pe deplin subordinate lui Ion Iliescu si gastii sale de cadre GRU - de la Militaru la Vasile Ionel. Diversi generali din servicii care, ca si Aurel Rogojan, acum se dedau „memorialisticii“ ar trebui sa o faca numai si numai punandu-si cenusa in cap si reliefand in primul rand rolul lor de slujbasi ai Antenei Moscova si, implicit, de tradatori ai intereselor romanesti.
Radacinile comunismului romanesc nu au disparut doar prin eliminarea lui Ceausescu, dimpotriva ele au ramas si vor ramane bine infipte in pamantul romanesc, datorita slugilor din SRI care l-au servit ani de-a randul pe Ion Iliescu fiind recompensati gras de tot, cu grade si pensii mari.
Ei sunt beneficiarii pensiilor grase asigurate de Ilici, pentru devotamentul cu care i-au aparat inalta functie! Pentru modul in care au participat la omorarea oamenilor atat la lovitura de stat din 1989 cat si la Represiunea si Mineriada din ’90.
Securistii au fost membri ai unei politii politice (un fel de gardieni ai Dogmei Ateiste) care a aparat interesele partidului comunist. Inainte de ’89 ofiterii de securitate printre care si Rogojan, cel care da din gura ca si politrucu de Dogaru unde vrei si unde nu vrei au beneficiat de un regim privilegiat, cu gratuitati, masa, diurne, imbracaminte, intr-un regim de austeritate ridicata pentru restul romanilor!
El si colegii sai au tot tras sforile-n Romania vreo doua decenii, cat a fost stupid people poporul roman. Securistii din tagma lui Rogojan au jucat constient si voit dublu: si cu PCR si cu KGB (recte URSS).
Serviciul din care a facut parte Rogojan si inainte si dupa 1989 a fost o adunatura de tradatori de tara, pusi in slujba unor hoti ca Voiculescu, Vantu, Patriciu, Iacubov, Bivolaru, Tender etc unelte prin care s-a devalizat economia nationala si s-au transferat valorile nationale in mainile altor securisti/kaghebisti corupti pana in maduva oaselor. Cat de vanduti sunt ofiterii de informatii de teapa unora ca generalul Rogojan de-au adus tara la dezastrul asta? Caci Vantu o fi bolnav dar slugile care l-au servit sunt si bolnave si nebune!
Cat despre curlingaul de Dogaru asta e doar un intinde mana la firfiricile lui Vadim, un parlit scos in fata ca paduchele pe fruntea lui Voiculescu, alt mare patrihotz de securist borat, coleg de breasla cu Rogojanul.
Urmasii celor care l-au lichidat pe Antonescu scriu acum istorie militara, conduc rezervisti si fac mitinguri...
• sa ma opresc putin si asupra KGB-istului maldavean Nicolae Dabija, aflat printre acolitii lui Dogaru, semnatar al Acordului cu PSD de destructurare a institutiilor statului roman
Pe langa un numar de infractori si puscariabili de tagma “rivulitionarului” Dorin Lazar Maior, o scarba penala de-a lui Ilici, pe lista lui Dogaru la pozitia 32 se afla si numitul Nicolae Dabija, a carui viata si cariera poate fi inteleasa mai bine consultand www.roncea.ro, pana apuc si io sa termin baza de date din www.roncea.net.
in anul 2008, Dabija – alias Nicolae C. Trofimovici – a fost exclus din INST-Academia Romana pentru colaborarea sa cu organele represiunii bolsevice PCUS, Comsomolul, s.a.
Comunicatul academic:
Academia Romana - Institutul National Pentru Studiul Totalitarismului
Excluderea Lui Nicolae Dabija
Institutul National pentru Studiul Totalitarismului, institut autonom aflat sub egida Academiei Romane, comunica decizia de suspendare a calitatii de membru al Consiliului Director al INST a scriitorului din Republica Moldova, Nicolae Dabija.
Am luat aceasta decizie ca urmare a recentelor dezvaluiri privind trecutul sovietic intunecat al lui Nicolae Dabija.
Consideram deplorabil ca dl Nicolae Dabija, absolvent al Institutului Maxim Gorki de la Moscova, a socotit de cuvinta sa-si ascunda activitatea de comsomolist si propagandist comunist-leninist, ca nomenclaturist, membru si secretar al unor organisme bolsevice de trista amintire, adulator al lui Vladimir Ilici Lenin, pe care il canta in presa din RSSM chiar in timpul marilor lupte pentru limba si grafia romana, din 1988.
Consiliul Director si Consiliul Stiintific al INST, for care nu poate tolera nici un instrument al aparatului de represiune comunist, cu atat mai mult a celui bolsevic, va analiza de urgent Dosarul Dabija in vederea excluderii sale definitive din orice forum afiliat noua.
Din acest moment Nicolae Dabija este suspendat automat si ii solicitam sa ia nota de decizia noastra irevocabila.
29.11.2008
• Dabija vine din trecutul odios sovietic si comunist, fiind in noiembrie 1978 primit cu bratele deschise in randurile PCUS, iar din 1975 si pana in 1982 a fost secretar al organizatiei comsomoliste a Uniunii Scriitorilor din Moldova, apoi la congresul XVIII al ULCT din Moldova a fost aleas membru al Comitetului Central al Comsomolului din Moldova, a detinut functia de presedinte al Comisiei de lucru cu tineretul de creatie a CC al Comsomolului si a fost si vicepresedinte al comitetului moldovenesc de prietenie sovieto-vietnameza, care a participat la Festivalul mondial al tineretului si studentilor de la Moscova si a fost decorat cu Diploma de Onoare a CC al Comsomolului din Uniunea Sovietica si a CC al Comsomolului din Moldova.
Dabija - la 4 mai 1988, in plin proces de renastere nationala, sustinea ca in perioada 1941–1944 parintii lui s-au aflat sub ocupatie (romana, desigur) si ca limba romana este o limba straina pentru el. In 1990, Dabija apara Partidul Comunist al URSS. Pe 28 ianuarie 1990, la Chisinau are loc o ampla manifestare de strada anticomunista. La cateva zile, sectia pentru ideologie a Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei publica pe data de 1 februarie 1990 in ziarul „Moldova Socialista” un comentariu politic cu titlul „Despre lozinci”, in care condamna manifestatia din 28 ianuarie 1990. Iata ce scriau ideologii comunisti in acest articol: „Lozinci de acest fel puteau fi auzite cu nemiluita si in ziua de 28 ianuarie la sedinta Cenaclului „A. Mateevici”, precum si in timpul manifestatiei neautorizate ce s-a desfasurat timp de trei ore pe strazile orasului, in strigatele ce s-au facut auzite in fata sediului CC al Partidului Comunist al Moldovei. Aici figura intreaga garnitura de lozinci ale anticomunismului de caverna, zoologic: „Nu exista un partid mai criminal decat Partidul Comunistilor!”, „Moarte comunistilor!”, „PCUS trebuie sa fie condamnat dupa cum a fost condamnat fascismul la Nurnberg!”. Acesta este doar un fragment din comentariul politic al celor de la sectia pentru ideologie al CC al PCM. Si nu este de mirare ca ideologii comunisti au condamnat o manifestare anticomunista. Dar iata ca doar la doua zile dupa ce a aparut acest material in „Moldova Socialista”, un alt ziar al comunistilor de atunci, „Sovietkaia Moldavia”, publica o adresare a unui grup de intelectuali, printre care si N. Dabija, prin care, de asemenea, sunt condamnati participantii la manifestarea anticomunista din 28 ianuarie 1990.
Iata ce expresii foloseau „intelectualii” intre care si Dabija, in lupta lor contra anticomunistilor, a manifestantilor dornici de libertate care, in definitiv, au daramat regimul sovietic din Moldova: „Oameni buni! Evenimentele din Moldova pot sa ia o turnura imprevizibila, daca toti noi vom continua sa ne comportam intr-un mod iresponsabil. Ceea ce s-a intamplat duminica, 28 ianuarie, dovedesc ca luciditatea si corectitudinea sunt inlocuite cu scandaluri, cu scandarea lozincilor extremiste, cu actiuni necontrolate. Noi, oamenii de cultura, ne adresam catre toti locuitorii republicii cu urmatorul apel. Sa cugetam asupra actiunilor noastre, sa dam dovada de cultura politica in discutii, in conversatii. Nicio societate nu poate sa-si rezolve problemele folosind violenta ca singur instrument. Acest adevar a fost confirmat intru totul de evenimentele din Carabahul de Munte, Armenia si Azerbaidjan. […] Noi consideram ca in republica noastra au venit la conducere oameni care inteleg situatia altfel decat predecesorii lor. Este in curs de pregatire plenara Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova, care intentioneaza sa faca lumina asupra mai multor lucruri, sa dea o apreciere situatiei actuale, sa identifice o solutie pentru a depasi aceasta situatie de impas. […] Noi va indemnam pe voi, oameni de buna credinta, sa fiti mai echilibrati, sa nu le permitem sa ne duca cu atata usurinta de nas tot felul de aventurieri care proclama lozinci negandite si doar provoaca dezordine si haos cu manifestatiile lor si cu mitingurile neautorizate, si care – noi suntem siguri de asta – niciodata nu vor duce la solutionarea problemelor republicii si la inflorirea ei”.
Dabija, in februarie 1990, la mai bine de jumatate de an dupa ce s-a constituit deja in mod oficial miscarea de eliberare nationala, lua apararea Partidului Comunist, indemna oamenii sa nu participe la actiuni stradale anticomuniste, iar pe cei care manifestau impotriva regimului comunist, ii eticheta drept extremisti, aventurieri care provoaca dezordine si haos cu manifestatiile lor si cu mitingurile neautorizate.
O nota a KGB reprodusa in presa de la Chisinau descria astfel profilul agentului Dabija
Sefului Directiei KGB al URSS, general-colonelului Bobkob U.D., cu privire la agentul „Ion”.
In scopul utilizarii in actiuni de contraspionaj pe linia Uniunii Scriitorilor a URSS, precum si a obiectivului „24”, pentru a lua cunostinta si eventual pentru a fi contactat, va expediem dosarul personal al agentului „Ion”, nr. 10632. (Urmeaza numele, prenumele si patronimicul, anul si locul nasterii, identitatea nationala, studiile, calitatea de membru al Uniunii Scriitorilor din URSS) .
Va comunicam ca „Ion” este un agent de influenta care dispune de un cerc larg de relatii in mediul literatilor din RSSM, precum si in randurile oamenilor de creatie din Romania. El a fost verificat in mai multe randuri de catre noi – este sigur. A fost utilizat in elaborarea obiectivului DOR, G. G. Mazilu (caruia i-a fost facuta o avertizare oficiala privind activitatea sa nationalista), in cazul DOP „Vatra” (un grup de studenti moldoveni care isi fac studiile la Institutul de Literatura „A. M. Gorkii”), in studierea proceselor care au loc in cercurile de creatie din RSSM, precum si in identificarea persoanelor care au legaturi cu serviciile speciale ale obiectivului „24”, persoane care vin in URSS pe diferite canale (V. Craciun, E. Barbu, A. Donos, toti fiind cunoscuti Directiei Principale pentru relatii Externe a KGB-ului din URSS). Nu o singura data a fost trimis peste hotare cu insarcinari de contraspionaj. Din proprie initiativa a oferit informatii operative de valoare privind contactele lui G. Vieru, A. Brodschi, L. Lari si a altor literati moldoveni cu serviciile speciale ale obiectivului „24” (numele de cod pentru serviciile romanesti), privind faptul ca aceste persoane au primit recompense banesti, precum si privind exploatarea unor calitati amorale ale acestor persoane in interesul serviciilor speciale ale Romaniei. Pe parcursul colaborarii cu organele KGB nu au fost depistate cazuri de decodificare si scurgeri de informatii, precum si de colaborare a agentului “Ion” cu alte servicii speciale.
Presedintele KGB RSSM, general-locotenentul G. M. Volkov
In „fisa personala de evidenta a cadrelor” este clar indicat ca timp de 9 ani (1978-1987) Dabija a tot calatorit peste hotare pe banii statului si ai partidului: in Turcia, Grecia, Egipt, Malta, Cipru, Siria, Republica Democrata Germana, India, Polonia, Romania. In fisa in cauza este mentionat ca in una dintre acele calatorii, Dabija a mers in calitate de „lector al Comitetului Central al Comsomolului din Moldova in grupul turistic”, in limbaj decodificat asta insemnand „informator al KGB-ului in grupul turistic”.
Comentarii:
-
-
Alexandru Cozer care Dogaru?about an hour ago · · 1 -
-
Dumitru Iancau oare daca am face noi cu comunistii ce au facut ei cu toata elita romaniei dupa ce au venit la putere ce au zice ? , sa nui mai crutam frati romani , acum,a la referendum vai de ei si de mama lor ...... .about an hour ago · · 4 -
-
-
Alain Jva Arde-i nene Roncea. Zile si tu nene ca tare ne-or mai chinuit uratii astia de comunisti. Ne-au tinut 50 ani pe loc. Apai asta ma enerveaza tare de tot.51 minutes ago · · 2 -
Claudiu Tampau nu inteleg de ce se comenteaza pe acest subiect. orice contract (inclusiv anexele) este valabil daca poarta semnatura partilor. sa vii cu o hartie ne-semnata, despre care sustii ca este parte a unui document semnat, este o smenareala care nu poate fi luata in seama de nici un om cu o minima inteligenta -
Negrea Cristian problema este ca una dijn partile din contract (dogaru) a recunoscut autenticitatea documentului. alta parte (ponta) a dat-o la intors, se face ca nu-l stie pe dogaru. -
Natali Buliga Vai ! cat de mult m-a impresionat acest Dogaru. Urmariti gestul,cand vorbeste despre Basarabia ocupata ,se ridica in picioare. Cum ai semnat frate acest Acord? Tot in picioare...? -
Alain Jva Am uitat sa spun un lucru si anume tot respectul meu pentru fratii Roncea, Dan Badea, Nicoleta Savin si multi altii ca ei care nu-mi vin in minte acum si care m-au ajutat pe mine unul, cel putin in ultimii 10 ani, sa-nteleg istoria prezentului. Jurnalisti adevarati.
-
