Născut în Basarabia, în data de 2 octombrie 1935 și refugiat împreună cu familia în România, odată cu invadarea Basarabiei de către URSS, în urma Pactului Hitler – Stalin din 1939, Paul Goma s-a manifestat toată viața reactiv față de comuniști.
Primele dosare la adresa sa au fost construite încă din perioada în care Goma era elev, în 1952. Tânărul Goma a fost convocat la Securitate și reținut opt zile, după care a fost exmatriculat din toate școlile din țară, deoarece susținuse în școală cauza unor persoane anchetate și arestate sub acuzația de anticomunism. “Cazul Goma” s-a agravat în 1955, ca urmare a disputelor din facultate cu ceata de kominternisti și bolșevici de teapa lui Radu Florian (tatăl actualului consilier de stat al lui Victor Ponta, Alexandru Florian), Tamara Gane, Mihai Gafița, Toma George Maiorescu, Mihail Novicov, urmând ca în iunie 1956 să fie "judecat" de rectoratul universității.
Goma a fost arestat în noiembrie 1956, acuzat de "tentativă de organizare de manifestație ostilă" iar în martie 1957, a fost condamnat la doi ani de închisoare corecțională, pe care i-a executat la închisorile Jilava și Gherla. Ulterior, a fost trimis cu domiciliu forțat în Bărăgan, la Lățești, azi Bordușani, din județul Ialomița, unde a rămas până în 1964.
Represaliile pe care le-a avut de îndurat pentru atitudinea sa sfidătoare față de regim și pentru manifestările deschise împotriva totalitarismului comunist nu s-au oprit aici. “Cazul Goma” a devenit “Mișcarea Goma”. A fost călcat în picioare de zbirii Securității, torturat și batjocorit în arestul Securității de fata cu mama sa. Paul Goma a căpătat un nume de cod “Bărbosul” – iar pentru anihilarea lui au fost folosite “metode specifice” de infiltrare, destrămare a anturajului, avertizare, compromitere. I-au fost ascultate telefoanele și discuțiile din casă, a fost filat, i s-a pătruns în apartament etc. Numai în anii 1972-1973, când încă nu era considerat atât de periculos, s-au ocupat de el peste 40 de ofițeri din diverse Direcții ale Securității, au fost folosiți peste 50 de informatori și au fost “lucrate” prin D.U.I. mai mult de 20 de persoane din anturajul său.
Goma nu s-a oprit, n-a vrut să tacă din gură, a tot comentat. Scrisorile sale în care-l ironiza pe Ceaușescu și regimul comunist sunt citite la Europa Liberă. Nimeni însă nu i se alătură, dintre “colegii” săi scriitori. La 20 noiembrie 1977, Goma, împreună cu soția și copilul, au fost decăzuți din calitatea de cetățeni români și expulzați în Franța. Aici Goma și-a continuat lupta împotriva regimului comunist de la București, iar Regimul a încercat să-i închidă gura definitiv, prin asasinare. Două tentative au fost dejucate de serviciile de informații occidentale.
Exilat de peste trei decenii, Goma a primit în luna ianuarie a acestui an un omagiu din parte basarabenilor. Consiliul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova a decis să-l propună pe scriitorul Paul Goma la Premiul Nobel pentru Literatură 2013. Uniunea Scriitorilor din România s-a abținut să se alăture demersului colegilor de la Chișinău.
O explicație simplă ar putea fi faptul că în timp ce Goma era torturat și chinuit de Securitate, fără ca “măsurile active” să-l frângă, Liiceanu și Pleșu “luptau” din greu împotriva comunismului beneficiind de burse de loisir în Germania Federală, Mircea Cărtărescu “rezista prin cultură” scriind la revista „Activistul “a Comandamentului Trupelor de Securitate, Mircea Dinescu lua notițe, “reporter de front proletar” gârbovit umil în fata tovarășului Ceaușescu, Manolescu avea privilegiul de a-i fi pusă poza în manualele școlare alături de același tovarăș Ceaușescu și tot așa au “rezistat” majoritatea pensionarilor Uniunii Scriitorilor din România. Tuturor Goma le-a stat ca sarea în ochi.
Comuniștii de la Chișinău îl vor pe Goma închis în lagăr, ca pe vremuri
Cel mai tare însă este urât Paul Goma, și astăzi, tot de către comuniști. Partidul Comunist din Republica Moldova (tot o invenție stalinistă), și-a aruncat deputații și amploaiații împotriva lui Goma, încercând să blocheze prin manevre tipice manualului KGB candidatura la Nobel a lui Paul Goma.
Pe interval a ieșit deputata comunistă Inna Șupac care a spumegat la adresa tânărului primar al Chișinăului Dorin Chirtoacă, deoarece acesta i-a oferit titlul de cetățean de onoare al orașului. Chirtoacă este nepotul unui martir al luptei de eliberare a românilor de tirania sovietică, Gheorghe Ghimpu, și face parte dintr-o nouă generație a basarabenilor care-și asuma deschis românismul. Mesajul ardent al românismului ce transpare din opera lui Paul Goma îi supără teribil pe mancurții comuniști care au făcut icter de enervare pentru că în manualul de Istorie a Românilor pentru clasa XII din 2012 i-a fost dedicată lui Paul Goma o pagină întreagă “, iar când Academia de Științe a Moldovei i-a acordat titlul de doctor honoris causa, comuniștii erau să crape de apoplexie.
În 2008 guvernarea comunistă a luat “măsuri active” împotriva lui Paul Goma, milițianul kaghebist Vladimir Voronin ordonând Procuraturii Generale din Moldova să deschidă un dosar penal pe faptul editării și distribuirii volumului „Săptămâna roșie 28 iunie - 3 iulie sau Basarabia și Evreii “sub pretextul „incitării la ură națională, rasială sau religioasă “.
Și acum, comuniștii folosesc tot aceeași schemă pentru a-l ataca cu virulență pe Goma dar inventând perfid noi acuze de “antisemitism”: ”Oricine dorește poate găsi în internet scandaloasa lui lucrare „Săptămâna roșie 28 iunie - 3 iulie sau Basarabia și Evreii “, în care Goma neagă deschis Holocaustul, catalogând acțiunile regimului Antonescu drept o răzbunare pentru faptul că evreii au susținut puterea sovietică. ş...ţ Orice om întreg la minte înțelege că pentru tirajarea unor astfel de idei trebuie să fie băgat în închisoare, nu premiat. De fapt, așa și se procedează în Europa civilizată. Și în Moldova putem lupta cu metode legale împotriva manifestărilor antisemite “– am citat din declarațiile aceleiași deputate comuniste Inna Șupac.
De o bună bucată de vreme Paul Goma a devenit un simbol pentru noile generații de basarabeni, mai ales în contextul împotrivirii acestor generații față de samavolnicia și antiromânismul visceral al unui regim rusofil și comunist, care a controlat peste un deceniu jumătate Republica Moldova.
Hărțuielile regimului comunist la adresa lui Goma nu vor înceta probabil niciodată însă tentativelor de asasinare simbolică a acestuia i se pot opune reacțiile organizațiilor romanești care pot susține și se pot alătura onorabilei inițiative a Uniunii Scriitorilor de la Chișinău, care a promovat dosarul de candidatura la Nobel pentru Paul Goma. Atacul comuniștilor la adresa lui Paul Goma este o ofensă simbolică la adresa tuturor românilor, și mai ales la adresa acelora care au rezistat fără să îngenuncheze împotriva agresiunii bolșevice. Din toate aceste motive Goma are nevoie de susținerea românilor, de la Nistru pan’la Tisa...
Sursa: http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013020782903/Actualitate/Proiectul-asasinarii-lui-Paul-Goma-Nobelul-si-comunistii.html
