Mitropolia Banatului sfidează legile României“ - este titlul unui articol publicat de „Curentul“ în octombrie 2009, care a atras până acum 1.435 de comentarii, un record absolut în lumea presei şi în general în lumea online-ului. Faptul că încă se mai comentează şi astăzi pe marginea datelor prezentate de „Curentul“ arată nivelul de interes şi actualitatea materialului care trecea în revistă abuzuri săvârşite de către unul dintre cei mai longevivi informatori cu sutană din istoria României, Mitropolitul Corneanu, cel care „l-a lansat“ pe actualul Patriarh, Daniel Ciobotea.
E foarte greu să „faci o ştire“ la moartea unui prieten. Am ajuns la Timişoara pentru a-l însoţi pe Mile, pe ultimul drum, cu inima frântă. Nici acum nu-mi vine să cred că scriu despre moartea lui. S-a dus în preajma sărbătorii de Buna Vestire, mare sărbătoare creştină. Sute de timişoreni, de sârbi, câţiva foşti colegi, oficialităţi, cadre militare au venit să-l petreacă, la cimitir, într-o zi cu soare şi multe, multe lacrimi şi flori.
Două „dive“ din două generaţii diferite, despărţite de un interval de muulţi ani, marchează un tip de perspectivă asupra feminităţii care tinde să transforme chirurgia plastică într-o normă obligatorie a prezenţei publice.
Nici n-a început bine 2010 şi s-a şi împlinit o parte din profeţia bătrânului bolşevic Silviu Brucan, cel care a fixat un termen de 20 de ani trezirii poporului fesenist - masa de „stupid people“ care l-au votat şi susţinut pe Ion Iliescu.
La îndobitocirea la care au fost supuşi românii atâta timp, nu trebuia să fii profet ca să-ţi dai seama că trebuie să treacă vreo câteva generaţii până ce va începe a pâlpâi o luminiţă firavă în creierele abrutizate ale milioanelor de bieţi cretini hipnotizaţi de „cârpa kaghebistă“ - Tataia Ilici.
„Femeia te ridică, femeia te coboară“, spune o vorbă bătrånească. Şi în politică se adevereşte deseori zicala populară. Când femeia te doboară, ca bărbat politic, şansele de a-ţi mai reveni vreodată sunt nule. De un dosar penal mai scapi, dar de ridicolul în care te poate înfunda o femeie scapi mai greu. Tema flăcării violete, telekinezia, teleportarea, cristalele, paranormalul, hipnoza psihotronică, pshihopupiştii gen Coruţ au creat un rating uriaş tuturor televiziunilor naţionale, care au întors pe toate părţile drăcia cu energia scoasă pe guriţa perfect rujată a doamnei Geoană. Mihaela Geoană i-a fost fatală lui Mircea Geoană, a activat un adevărat detonator, o avalanşă care i-a pecetluit soarta preşedintelui de-o seară al mirobolantei Românii, ţara tuturor posibilităţilor (şi enormităţilor).
Mihaela Geoană, maştera „fericitei familii Geoană“, a ieşit sâmbătă seară public, într-o memorabilă apariţie televizată, şi a mărturisit poporului unele convingeri ale sale şi aspecte care macină cuplul, în intervalul scurs de la noaptea în care Mircică, alături de Mimi a sa, erau cei mai fericiţi doi Geoană din lume. De la acea noapte nicio noapte n-a mai fost la fel. Mircea Geoană a devenit alt om, practic cel care era şi înainte, anost, lipsit de strălucire, de flacără, flacără violetă...
Oligarhi ca Vîntu, Patriciu, Voiculescu au preluat şi au acordat statutul de jurnalist unor impostori care au otrăvit şi otrăvesc atât spaţiul public, cât şi breasla
Mogulul falimentar Sorin Ovidiu Vîntu este prizat la maximum în ultima vreme de aşa-zisa agenţie independentă de ştiri Hotnews, respectiv de copilu’ de mingi al Tatianei Alina Mungiu, Dan Tapalagă, autorul celei mai mitocăneşti campanii de atac la adresa familiei Băsescu. Ieri, în cadrul unei emisiuni difuzate de Hotnews şi RFI, realizată de infatigabilul Dan Tapalabă, un jurnalist sportiv, pe numele său Cătălin Tolontan, a lansat nişte afirmaţii aiuritoare, de tot hazul până la un punct.
I-am văzut pe „terorişti“ de-aproape. Am tras în ei (nici ei n-au stat degeaba) pe parcursul a mai bine de şase ore de asediu. Am avut parte chiar şi de un fel de dialog suprarealist punctat cu focuri de armă. Ne-am confruntat într-o clădire proiectată ca o adevărată cazemată dotată cu pasaje secrete, trape şi pereţi falşi, fost sediu al Ministerului de Interne, amplasată vizavi de Comitetul Central. Cu trei ani înainte de 1989 trecusem în stagiul militar printr-o subunitate de cercetare, iar instrucţia militară relativ dură, încă proaspătă, mi-a fost de folos, la întålnirea cu „teroriştii“ şi mi-a scăpat viaţa, cred - şi cu ajutorul generos al lui Dumnezeu.
Scuzaţi limbajul, dar sunt luat de trendul deontologului Bogdan Chirieac, de când tot transcriu înregistrări cu panseuri pline de miez politic. Faptele, însă, înainte de toate. Crin Antonescu a început să dea dovadă de bărbăţie şi curaj dincolo de limitele pe care credeam că şi le-a atins deja.